Ţara din Europa în care cei care primesc ajutoare sociale trăiesc la fel de bine ca cei care muncesc. Situaţia este îngrijorătoare, spun experţii

Într-una dintre cele mai puternice economii ale Europei, un fenomen neașteptat a stârnit dezbateri aprinse între economiști și societate. Germania se confruntă cu o situație în care mulți cetățeni se întreabă dacă merită să mai muncească, pe fondul unui sistem social care, în anumite cazuri, pare mai avantajos decât un salariu obținut dintr-un loc de muncă cu normă întreagă.

Ajutoarele sociale, mai atractive decât salariile mici

Beneficiarii venitului minim garantat, cunoscut sub numele de Bürgergeld, au ajuns în centrul atenției după ce mai multe analize economice au arătat că, în anumite condiții, traiul din ajutoare sociale aduce avantaje mai mari decât munca. Cheltuielile ridicate ale vieții cotidiene, combinate cu un sistem social complex, creează situații în care oamenii constată că efortul de a lucra suplimentar nu se reflectă întotdeauna într-un venit net mai mare.

Potrivit experților, în special celor care au studiat în detaliu impactul prestațiilor sociale, actualul sistem nu doar că nu stimulează munca, ci o poate descuraja.

„Venituri mai mari duc la pierderea unei părți din beneficii, iar munca suplimentară nu este întotdeauna rentabilă”, atrage atenția economistul Andreas Peichl, director al Centrului de Macroeconomie și Cercetare Ifo.

Criticile economiștilor și analiza detaliată a sistemului

Reforma planificată de guvernul german promite să reducă costurile sociale și să stimuleze activitatea profesională, însă experții avertizează că măsurile propuse sunt insuficiente. Andreas Peichl a analizat peste 60 de scenarii posibile pentru a evalua impactul diverselor reforme, concluzionând că este nevoie de o abordare complexă, nu doar de tăieri bugetare.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

Criticile se îndreaptă în special către faptul că diferitele forme de sprijin social nu sunt compatibile între ele. Astfel, un angajat care acceptă ore suplimentare sau un job cu normă întreagă poate descoperi că venitul net nu crește proporțional, pentru că o parte din beneficii dispare. În consecință, pentru mii de familii, „nu este rentabil” să se trezească dimineața pentru a merge la muncă, explică specialistul.

Dezbaterea publică și perspectivele reformei

Întrebarea dacă mai merită să muncești în Germania nu este nouă. Portalul KA-Insider amintește că discuțiile pe această temă au început încă din 2024, când opinia publică s-a împărțit între cei care consideră că Bürgergeld este prea mare și cei care solicită majorarea lui. În același timp, Institutul de Cercetare a Pieței Muncii și Profesiei (IAB) a constatat că peste 70% dintre angajații Jobcenter consideră că munca nu mai este suficient de atractivă comparativ cu venitul social.

Totuși, un studiu realizat de Ifo în 2024 arată că, în majoritatea cazurilor, angajarea asigură un venit disponibil mai mare decât inactivitatea. Chiar și așa, percepția rămâne problematică, iar guvernul a anunțat că noua reformă a prestațiilor sociale ar putea intra în vigoare cel târziu în toamna anului 2025.

O provocare majoră pentru economia germană

Economiștii avertizează că această situație poate afecta piața muncii, în special în sectorul locurilor de muncă slab plătite, unde diferența dintre venituri și ajutoarele sociale este tot mai mică. Pentru Germania, menținerea unui echilibru între sprijinul social și stimularea muncii va reprezenta una dintre cele mai mari provocări ale următorilor ani.