Țara din Europa care desființează radarele fixe, proaspăt adoptate în România. Soluția șoferilor pentru a le face inutile

În timp ce România abia începe să se bazeze tot mai mult pe radarele fixe pentru reducerea accidentelor și impunerea vitezei legale, o altă țară din Europa, Estonia, tocmai anunță că va renunța complet la acestea. Decizia radicală este motivată de faptul că radarele fixe nu mai sunt eficiente în lupta împotriva vitezei excesive, deoarece majoritatea șoferilor le cunosc deja amplasarea exactă și încetinesc doar în proximitatea lor.

De ce Estonia renunță complet la radarele fixe?

Estonia, cunoscută drept unul dintre liderii mondiali în digitalizare și inovare, a instalat primele radare fixe în anul 2018, implementând un număr total de 48 de camere la nivel național. Cu toate acestea, eficiența lor a scăzut dramatic în ultimii ani. Autoritatea de transport a Estoniei a recunoscut că majoritatea șoferilor deja știu exact unde sunt poziționate radarele fixe și își reduc viteza doar temporar, revenind apoi la viteze periculoase imediat după ce depășesc zona monitorizată.

Datele oficiale arată clar problema: din cele peste 321.000 de amenzi pentru viteză aplicate anul trecut în Estonia, 200.000 au fost emise de numai 8 camere mobile, în timp ce cele peste 30 de camere fixe rămase au avut o contribuție marginală. Acest fapt demonstrează că soluțiile statice sunt insuficiente pentru a modifica pe termen lung comportamentul șoferilor.

În plus, camerele fixe presupun o procesare manuală complicată a amenzilor, fapt care a determinat Estonia să caute soluții mai eficiente și mai moderne.

Elev găsit inconștient în toaleta școlii. Ce au descoperit profesorii lângă adolescent, a fost dus de urgență la spital

Sămânță românească sau hibridă? Cum alegi cel mai bun soi de castraveți pentru grădina ta

Cu ce soluții noi vine Estonia și cum îi afectează asta pe șoferii români?

Pentru a înlocui radarele fixe și a îmbunătăți semnificativ controlul rutier, Estonia se îndreaptă acum spre soluții mobile și dinamice. Autoritățile au început să testeze mașini de poliție echipate cu sisteme radar de ultimă generație, care monitorizează constant viteza tuturor vehiculelor aflate în mișcare, putând detecta inclusiv abateri precum nefolosirea centurii de siguranță sau folosirea telefonului mobil la volan. Soluții asemănătoare au fost implementate deja și în Republica Moldova, rezultatele inițiale fiind extrem de promițătoare datorită mobilității și capacității extinse de monitorizare a acestora.

Mai mult, Estonia intenționează să utilizeze camere care calculează viteza medie pe sectoare de drum, sistem ce a dat rezultate excelente în țări vecine precum Lituania și Republica Moldova. În zonele în care au fost aplicate aceste camere, rata accidentelor a scăzut cu peste 50%.

De asemenea, Estonia dorește implementarea unui sistem complet automatizat, care să identifice imediat vehiculele cu asigurarea obligatorie expirată, cu inspecția tehnică periodică (ITP) nevalidă sau cele care nu au achitat taxele de drum. Amenzile pentru aceste abateri vor fi generate automat, reducând astfel munca administrativă și sporind eficiența controlului rutier.

Ce lecții poate învăța România din decizia Estoniei?

Deși România abia a introdus masiv radarele fixe, exemplul Estoniei ar trebui să fie o lecție despre cum evoluează metodele de control rutier și despre limitările sistemelor statice. Radarele fixe au un efect limitat în timp, pentru că localizarea lor devine rapid cunoscută printre șoferi, care se adaptează imediat, făcând aceste dispozitive practic inutile în lupta pe termen lung împotriva vitezei excesive.

Soluțiile mobile și dinamice adoptate de Estonia sunt mult mai greu de evitat de către șoferi, deoarece acestea nu pot fi localizate permanent. România poate lua în calcul aplicarea unor soluții similare, incluzând folosirea camerelor de viteză medie și sistemele automate pentru depistarea altor încălcări, precum expirarea asigurării sau lipsa ITP-ului.

În concluzie, decizia Estoniei de a renunța la radarele fixe în favoarea unor metode mult mai moderne și eficiente reprezintă o tendință pe care România ar trebui să o analizeze atent. Este esențial ca autoritățile române să fie proactive și să adopte tehnologii avansate, pentru că doar astfel vor putea combate cu adevărat problemele de siguranță rutieră și vor putea schimba comportamentul șoferilor pe termen lung.