Ţara din care vin cei mai mulţi muncitori străini în România: locurile de muncă pe care le ocupă

România a devenit în ultimii ani o destinație tot mai atractivă pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene, pe fondul unui deficit acut de forţă de muncă în numeroase sectoare. Potrivit celui mai recent raport al Consiliului Economic și Social (CES), la finalul lunii august 2025 erau înregistrate peste 136.000 de permise de ședere pentru cetățeni non-UE veniți la muncă, iar proporțiile arată limpede că România s-a transformat într-un hub regional pentru migrația economică.

Cine sunt cei mai numeroși lucrători străini

Datele indică o predominanță clară a muncitorilor din Asia. Nepalul conduce detașat clasamentul, cu aproape 46.000 de persoane. Urmează Sri Lanka, cu peste 22.000 de angajați, apoi Turcia, Republica Moldova, India, Bangladesh și China, fiecare cu mii de lucrători activi în economia românească. În top zece intră și cetățeni din Siria, Egipt și Pakistan, ceea ce confirmă diversificarea tot mai mare a fluxurilor migratorii.

Aceste cifre sunt completate de alte peste 60.000 de persoane provenite din țări terțe, care ridică totalul străinilor cu permise de muncă la 136.334. Pentru mulți dintre ei, România nu este doar o destinație în sine, ci și o posibilă rampă de lansare spre statele vest-europene.

Conform raportului CES, motivele pentru care acești muncitori se îndreaptă spre România sunt în primul rând economice. Procedurile de obținere a vizelor și avizelor de angajare sunt mai accesibile aici decât în țările occidentale, iar salariile, deși modeste după standarde UE, sunt mai atractive decât în statele lor de origine. România devine astfel o alegere strategică pentru muncitori din Asia de Sud și Sud-Est care caută o stabilitate financiară sporită.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Unde trăiesc și unde muncesc

Aproximativ două treimi dintre imigranții non-UE sunt concentrați în marile centre economice: București–Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj. Aici se află cele mai mari investiții și, implicit, cea mai mare nevoie de personal.

Companiile românești angajează preponderent în construcții, industrie, agricultură, transporturi și servicii, domenii în care deficitul de forță de muncă locală continuă să crească. Modelul este unul pur pragmatic: firmele apelează la muncitori asiatici pentru a-și putea menține activitatea.

Datele IGI arată că 64% dintre permisele de ședere sunt eliberate pentru ocuparea unui loc de muncă. Reîntregirea familiei, studiile sau motivele umanitare au ponderi semnificativ mai mici. România este, astfel, una dintre puținele țări europene unde „migrația economică” reprezintă regula, nu excepția.

Profilul demografic confirmă acest lucru: 93% dintre imigranți au între 18 și 64 de ani, iar populația este puternic masculinizată, aproximativ 75% bărbați. Acest dezechilibru reflectă natura joburilor disponibile, mai ales în sectoare fizice și tehnice. Totuși, numărul femeilor migrante este în creștere în ospitalitate, îngrijire și servicii, unde cererea de personal calificat rămâne ridicată.

Prezența masivă a lucrătorilor străini indică o schimbare structurală pe piața muncii din România. Pe măsură ce populația activă scade și migrația românilor către Vest continuă, companiile vor depinde tot mai mult de forță de muncă non-UE. Iar România, cu proceduri mai accesibile și oportunități în expansiune, pare pregătită să rămână unul dintre principalele puncte de intrare în Europa pentru muncitorii din Asia.