Țara care a interzis Facebook, TikTok, Instagram, YouTube și altele tinerilor până la 16 ani de astăzi, 10 decembrie
Australia a devenit, începând de miercuri, prima țară din lume care interzice oficial accesul copiilor sub 16 ani pe rețelele de socializare. Măsura, privită ca un moment de cotitură în reglementarea mediului online, a fost întâmpinată cu aplauze de o parte a părinților și experților în protecția copiilor, dar și cu critici puternice din partea companiilor tech și a grupurilor care apără libertatea de exprimare.
Cum a devenit Australia pionierul unei interdicții istorice
Interdicția a intrat în vigoare la miezul nopții, când zece dintre cele mai mari platforme – inclusiv TikTok, YouTube (deținut de Alphabet), Instagram și Facebook (ambele deținute de Meta) – au fost obligate prin lege să blocheze accesul minorilor sau să riște amenzi care pot ajunge la 49,5 milioane de dolari australieni (aproximativ 33 de milioane de dolari americani), scrie Reuters.
Guvernul australian a justificat măsura prin necesitatea protejării sănătății mentale a adolescenților, o grijă amplificată în ultimii ani de studii care indică riscuri tot mai mari asociate expunerii la social media: bullying online, conținut dăunător despre imaginea corporală, manipulare, dezinformare și dependență digitală. Premierul Anthony Albanese a numit ziua adoptării măsurii „un moment de mândrie națională”, subliniind că aceasta reprezintă una dintre cele mai importante schimbări sociale din istoria recentă a țării.
„Această reformă va face o diferență uriașă. Este o transformare profundă care va reverbera la nivel global”, a declarat Albanese, îndemnând copiii să-și petreacă vacanța de vară redescoperind activități offline precum sporturile, lectura sau învățarea unui instrument.
Pentru aproximativ un milion de copii australieni afectați de lege, ultimele ore înainte de intrarea în vigoare a interdicției au fost marcate de postări de adio, unele amuzante, altele pline de frustrare. „Nu mai există social media… nu mai există contact cu lumea”, a scris un adolescent pe TikTok, în timp ce altul a postat #seeyouwhenim16.
Reacțiile industriei tech și implicațiile globale ale interdicției
Interdicția australiană este urmărită atent de guverne din întreaga lume, mai multe țări – de la Danemarca și Noua Zeelandă până la Malaysia – arătând interes pentru adoptarea unui model similar. Pentru multe dintre ele, Australia devine un test esențial: pot statele să limiteze eficient accesul minorilor la platformele online fără a afecta libertatea de exprimare sau dezvoltarea tehnologică?
Implementarea măsurii nu a fost lipsită de tensiuni. Majoritatea companiilor vizate au fost reticente, invocând dificultăți tehnice, riscuri pentru confidențialitate și potențialul de excludere a adolescenților vulnerabili care depind de social media pentru a găsi sprijin și comunitate. Elon Musk a fost ultimul care a confirmat că platforma X (fostul Twitter) se va conforma. Mesajul companiei a fost tranșant: „Nu este alegerea noastră – este ceea ce cere legea australiană.”
Pentru a implementa interdicția, platformele vor utiliza o combinație de metode: tehnologii de inferență a vârstei pe baza comportamentului de navigare, estimarea vârstei prin selfie, verificări cu acte de identitate sau asocierea cu conturi bancare.
Autoritățile australiene recunosc că nicio soluție nu este perfectă, dar insistă că riscurile sociale actuale impun măsuri radicale. Julie Inman Grant, eSafety Commissioner – responsabilă de supravegherea aplicării legii – afirmă că presiunea pentru astfel de reglementări este la nivel global: „Primim mesaje de la părinți din SUA care spun că și-ar dori un comisar eSafety ca în Australia, o autoritate care să pună siguranța copiilor înaintea profiturilor companiilor.”
Pentru companiile de social media, interdicția marchează începutul unei perioade dificile. Studiile indică stagnarea numărului de utilizatori și scăderea timpului petrecut pe platforme, iar pierderea accesului la adolescenți ar putea reduce și mai mult potențialul de creștere pe termen lung. Chiar dacă firmele câștigă relativ puțin din publicitatea destinată minorilor, aceștia reprezintă viitorii utilizatori adulți.
Îngrijorări și consecințe pentru tineri: protecție sau izolare?
Deși o parte importantă a părinților susțin interdicția, considerând-o un pas necesar pentru a limita presiunea socială și riscurile psihologice la care sunt expuși adolescenții, un număr tot mai mare de tineri avertizează asupra efectelor negative posibile.
Pentru mulți dintre ei, social media nu este doar o sursă de divertisment, ci un spațiu de exprimare personală, sprijin emoțional și conexiune cu comunități pe care nu le pot accesa în viața de zi cu zi.
„Va fi mai greu pentru persoanele queer sau pentru cei cu interese de nișă, pentru că social media este modul prin care își găsesc comunitatea”, spune Annie Wang, o adolescentă de 14 ani din Sydney. „Unii oameni folosesc aceste platforme pentru a-și exprima emoțiile sau pentru a cere ajutor. Pentru unii va fi bine, dar pentru alții le va afecta negativ sănătatea mintală.”
Guvernul admite că există riscul ca interdicția să creeze probleme pentru adolescenții vulnerabili, însă insistă că impactul total va fi monitorizat și ajustat în timp. De asemenea, legea prevede extinderea listei de platforme vizate pe măsură ce apar noi aplicații populare printre tineri.
În timp ce Australia intră în această fază experimentală, restul lumii observă atent. Dacă măsura își demonstrează eficiența, alte țări ar putea urma același model. Dacă generează efecte adverse majore, cazul australian ar putea deveni un avertisment privind limitele intervenției statului în spațiul digital.
Indiferent de rezultat, interdicția marchează un moment definitoriu în dezbaterea globală despre relația dintre tehnologie, libertate și protecția copilului – o conversație care abia începe.