Superstiţii de Lăsata Secului: ce obiceiuri să respecţi dacă vrei spor, sănătate şi belşug în 2025
În fiecare an, Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului este un moment de trecere între belșugul toamnei și cumpătarea iernii. În 2025, Lăsata Secului se sărbătorește pe 13 noiembrie, cu o zi înainte de începerea Postului Nașterii Domnului, care durează 40 de zile, până în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Este o zi cu profunde semnificații spirituale și numeroase tradiții populare, păstrate cu sfințenie în satele românești, menite să aducă noroc, sănătate și spor în casă.
O zi de hotar între dulce și post
Lăsata Secului marchează ultima zi în care se mai pot consuma mâncăruri „de dulce”: carne, ouă, brânzeturi și alte bucate bogate. În tradiția populară, masa de seară este una îmbelșugată, la care se adună întreaga familie. Se spune că așa cum petreci Lăsata Secului, așa îți va merge tot postul, de aceea, oamenii evită certurile, lacrimile și gândurile negre. Este o zi a împăcării și a curățirii sufletești.
În unele sate, se pregătește o masă ritualică, cu mâncăruri alese: sarmale, friptură, plăcinte, vin și cozonac. După cină, lingurile sunt „legate”: gospodinele le înfășoară într-o pânză și le pun într-un loc ferit, ca semn că gura va fi ținută „închisă” până la Crăciun, adică fără a mai gusta mâncăruri de dulce.
Obiceiuri și superstiții pentru spor și sănătate
Una dintre cele mai răspândite superstiții spune că în ziua Lăsatei Secului nu se spală rufe și nu se face curățenie, pentru a nu „șterge norocul” din casă. În schimb, este bine să aprinzi o lumânare și să rostești o rugăciune pentru cei plecați dintre noi, pentru ca sufletele lor să fie liniștite și să te ocrotească în timpul postului.
De asemenea, în multe zone ale țării, femeile pun pe masă un colac rotund sau o pâine mare, care simbolizează soarele și belșugul. După masă, colacul se rupe în bucăți și se împarte vecinilor sau copiilor din sat, pentru ca binele să se întoarcă înapoi de zece ori.
O altă tradiție spune că nu este bine să pleci departe de casă în seara Lăsatei Secului, pentru că riști să-ți pierzi norocul și liniștea în tot postul. Tinerii, însă, se adună în gospodăriile din sat și fac „petrecerea de Lăsata Secului”, un fel de „botez al postului”, cu dansuri și veselie până la miezul nopții. După aceea, fiecare merge acasă, iar de a doua zi încep cumpătarea și rugăciunea.
Tradiții diferite de la o zonă la alta
În Ardeal, femeile obișnuiesc să afume casa și animalele cu tămâie, pentru a alunga spiritele rele și a proteja gospodăria de boli. În Moldova, se aprinde „focul de Lăsata Secului” — o grămadă mare de vreascuri care simbolizează arderea păcatelor și luminarea drumului spre perioada postului.
În Muntenia, se pune accent pe curățenia spirituală: oamenii merg la biserică pentru spovedanie, iar preoții îi îndeamnă pe credincioși să intre în post cu inimă ușoară.
Lăsata Secului este, în esență, o sărbătoare a echilibrului. Nu este doar despre renunțare, ci despre pregătirea pentru renașterea spirituală pe care o aduce Crăciunul.