Succesiunea fără toți moștenitorii în România – ce spune Codul Civil. La ce costuri te poți aștepta

Succesiunea este una dintre cele mai delicate etape juridice prin care trece o familie după decesul unei persoane. În România, regulile sunt stabilite în Codul civil, iar situațiile în care moștenirea se dezbate fără toți moștenitorii sunt mai frecvente decât pare la prima vedere. Dezmoștenirea, renunțarea la moștenire, nedemnitatea sau lipsa de capacitate sunt doar câteva dintre cazurile în care succesiunea se desfășoară în lipsa unor succesibili. Totuși, aceste proceduri vin cu implicații legale și costuri pe care este bine să le cunoști din timp.

Când se poate face succesiunea fără toți moștenitorii

Codul civil stabilește clar cine are drept de moștenire: soțul supraviețuitor, descendenții (copiii și urmașii lor), ascendenții și colateralii. Însă nu toți aceștia participă întotdeauna efectiv la succesiune.

Una dintre situațiile comune este dezmoștenirea prin testament. Defunctul poate decide să excludă total sau parțial anumite persoane, însă legea impune o limită: soțul, copiii și părinții beneficiază de o cotă minimă, numită „rezervă succesorală”, care nu poate fi încălcată.

Alt caz este renunțarea expresă la moștenire. Dacă un moștenitor nu dorește partea sa, poate încheia un act autentic la notar prin care renunță. Există și varianta tăcerii: dacă în termen de un an de la deces succesibilul nu acceptă moștenirea, se consideră automat că a renunțat. În plus, există situațiile de nedemnitate, când o persoană pierde dreptul de a moșteni prin hotărâre judecătorească, dacă a încercat să îl împiedice pe defunct să dispună liber de bunurile sale sau a comis fapte grave împotriva acestuia.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Un alt scenariu îl constituie lipsa capacității. Minorii sau persoanele puse sub interdicție nu pot decide singuri acceptarea moștenirii, fiind nevoie de un curator desemnat care să le reprezinte interesele.

Costurile unei succesiuni fără toți moștenitorii

Chiar dacă nu toți moștenitorii participă, costurile succesiunii nu dispar. În general, procedura notarială presupune taxe calculate în funcție de valoarea bunurilor moștenite. În cazul unei renunțări la moștenire, moștenitorul suportă costurile notariale pentru actul de renunțare.

Dacă apar litigii, de exemplu pentru contestarea unui testament sau pentru declararea nedemnității, cheltuielile pot crește semnificativ din cauza taxelor judiciare și a onorariilor avocaților. Totodată, în lipsa unui acord între cei rămași, procedura succesorală se poate complica, iar termenele se pot prelungi.

Este important de știut că, indiferent de situație, fiecare moștenitor trebuie să-și exprime clar poziția: acceptarea sau renunțarea la succesiune. Tăcerea poate echivala cu pierderea drepturilor, ceea ce schimbă radical împărțirea patrimoniului.

Succesiunea fără toți moștenitorii este posibilă în România, dar numai în condițiile prevăzute de Codul civil. Fie că vorbim despre dezmoștenire, renunțare, nedemnitate sau lipsă de capacitate, aceste situații implică proceduri juridice clare și costuri aferente. Dacă te afli într-o astfel de situație, este recomandat să consulți un notar sau un avocat specializat pentru a evita surprizele neplăcute și pentru a te asigura că drepturile tale sunt respectate.