Succesiunea fără toți moștenitorii: Când este posibil să excluzi rudele și ce spune legea

Procesul de succesiune poate fi unul complex, dar există situații legale în care acesta poate fi realizat fără implicarea tuturor moștenitorilor. Prin voința celui decedat, renunțarea voluntară la moștenire sau incapacitatea unor succesibili, legea permite excluderea anumitor moștenitori în anumite circumstanțe bine definite.

Dezmoștenirea: voința testamentară poate exclude moștenitorii

Un mod clar de a exclude un moștenitor din procesul de succesiune este dezmoștenirea expresă sau indirectă prin testament. Persoana care lasă moștenirea poate decide în mod explicit să nu lase anumitor rude nimic din averea sa. Dezmoștenirea directă este menționată expres în testament, în timp ce dezmoștenirea indirectă se referă la atribuirea întregii averi unor persoane alese de defunct.

Cu toate acestea, legea protejează anumite categorii de moștenitori prin rezerva succesorală. Soțul supraviețuitor, copiii și părinții defunctului au dreptul la o parte din moștenire, indiferent de voința defunctului, aceasta reprezentând o protecție minimă a moștenitorilor legali.

Citește și: Legea moștenirii, ghid complet – cum se împarte averea între moștenitori, ce trebuie să știi despre succesiune în România

Cu ce să ungi mucenicii moldoveneşti pentru a fi moi şi gustoşi. Amestecul secret folosit de gospodine

Robert și Elena Tudor au câştigat Power Couple sezonul 2. Câţi bani au făcut magicianul şi soţia lui în competiţia cuplurilor

Renunțarea la moștenire: o decizie voluntară

Un moștenitor legal poate alege să nu accepte moștenirea, fie din cauza datoriilor asociate acesteia (pasivul depășind activul), fie din motive personale sau familiale. Renunțarea la moștenire se face în mod expres, printr-un act autentic întocmit la notar.

În lipsa unei acceptări în termen de un an de la data deschiderii succesiunii, legea moștenirii presupune că succesibilul a renunțat tacit la moștenire. Această renunțare voluntară face posibilă realizarea succesiunii fără implicarea tuturor celor care ar fi avut dreptul inițial să moștenească.

Incapacitatea de a moșteni: protecția prin curator

Există situații în care succesibilul nu are capacitatea legală de a accepta moștenirea, fie din cauza minorității, fie din lipsa capacității mentale. În astfel de cazuri, legea impune numirea unui curator care va gestiona în numele acestuia procesul succesoral. În absența unei astfel de desemnări, moștenirea poate fi amânată sau disputată.

Citește și: Succesiunea în România fără bătăi de cap. Cum faci moștenirea că să nu te trezești cu costuri suplimentare

Nedemnitatea: când legea exclude moștenitorii

Nedemnitatea este un alt motiv legal care poate împiedica o persoană să moștenească. Aceasta poate fi de două feluri:

• Nedemnitatea de drept, care se aplică automat în cazul în care persoana a fost condamnată penal pentru fapte grave împotriva defunctului sau altor succesibili.
• Nedemnitatea judiciară, care poate fi cerută în instanță de un alt succesibil și declarată de judecător.

Astfel, persoanele care au comis acte grave precum violență, falsificarea testamentului sau împiedicarea redactării acestuia pot fi excluse definitiv de la moștenire, conform Lege5.ro.

Citește și: Ce se întâmplă dacă nu faci dezbaterea de moștenire la timp sau succesiunea în România. Costurile la care te poți aștepta

Concluzie: Când și cum se poate exclude un moștenitor

Succesiunea fără toți moștenitorii este posibilă atunci când intervine voința testamentară, renunțarea voluntară, incapacitatea sau nedemnitatea. Legea oferă mecanisme clare pentru aceste situații, protejând în același timp drepturile fundamentale ale moștenitorilor legali prin rezerva succesorală. Pentru a naviga corect acest proces, este recomandat să se apeleze la sfatul unui notar sau al unui avocat specializat în drept succesoral.