Substanțele chimice sintetice din sistemul alimentar provoacă un cost global uriaș: până la 2,2 trilioane de dolari anual

Un nou raport realizat de o echipă internațională de oameni de știință trage un semnal de alarmă privind impactul devastator al anumitor substanțe chimice sintetice utilizate pe scară largă în sistemul alimentar modern. Conform studiului, expunerea la compuși precum ftalații, bisfenolii, pesticidele și substanțele PFAS – cunoscute drept „chimicale eterne” – provoacă daune de sănătate estimate la până la 2,2 trilioane de dolari anual, o sumă comparabilă cu profiturile cumulate ale celor mai mari 100 de companii listate la nivel global.

Pe lângă costurile medicale, cercetătorii avertizează că aceste substanțe deteriorează ecosistemele, afectează fertilitatea umană și pun în pericol sustenabilitatea agriculturii, conturând un scenariu îngrijorător pentru viitorul securității alimentare.

Dovezi tot mai clare privind pericolele pentru sănătate

Raportul, coordonat de specialiști ai mai multor instituții de prestigiu, printre care Institute of Preventive Health, Center for Environmental Health și universități precum Sussex și Duke, analizează efectele a patru categorii de substanțe chimice intens folosite la nivel global. Cercetătorii au ales aceste grupuri deoarece există deja dovezi solide privind toxicitatea lor pentru oameni și mediu.

Ftalații și bisfenolii, utilizați pe scară largă în materialele plastice, ajung constant în ambalaje alimentare și chiar în mănușile de unică folosință folosite în procesarea alimentelor. Pesticidele sunt coloana vertebrală a agriculturii industriale, fiind pulverizate în cantități uriașe pe culturi și aplicate chiar și după recoltare pentru a menține prospețimea produselor. În același timp, substanțele PFAS sunt întâlnite în ambalaje rezistente la grăsimi – de la cutii de popcorn la hârtie pentru fast-food – dar sunt atât de persistente, încât contaminează aerul, apa și solul, ajungând inevitabil în alimente.

Oana Roman, criticată după ce şi-a cumpărat o geantă de lux. ”Din banii mei, cu munca mea”. Ce i-a deranjat pe internauţi

Cele 5 zodii care trăiesc cea mai intensă săptămână romantică din an, începând cu 15 decembrie. Marea iubire bate la geam

Toate aceste chimicale sunt asociate cu perturbări endocrine, cancere, defecte congenitale, obezitate și diferite tulburări neurodezvoltare. Profesorul Philip Landrigan, expert în sănătate publică globală la Boston College, consideră raportul o veritabilă „trezire la realitate”. El subliniază că poluarea chimică a devenit la fel de serioasă ca schimbările climatice, iar impactul asupra copiilor este profund îngrijorător.

Landrigan descrie o transformare masivă în tipurile de boli care afectează copiii: dacă maladiile infecțioase clasice au fost în mare parte controlate, afecțiunile cronice – precum diabetul, obezitatea, tulburările cognitive și cele metabolice – au explodat. El avertizează că multe dintre aceste boli sunt alimentate de expunerea constantă la substanțe chimice industriale, care afectează creierul în dezvoltare, ficatul, metabolismul colesterolului și sistemul hormonal.

Conform raportului, expunerea actuală la disruptori endocrini precum ftalații și bisfenolii ar putea reduce numărul de nașteri cu 200 până la 700 de milioane până în anul 2100, o cifră ce ridică semne serioase de întrebare privind demografia globală.

O problemă mai mare decât o putem măsura

Raportul calculează costurile directe ale acestor substanțe, dar subliniază că impactul real asupra ecosistemelor este mult mai mare și aproape imposibil de cuantificat în prezent. Totuși, estimările actuale arată că doar pierderile agricole și costurile asociate tratării apei contaminate cu PFAS și pesticide depășesc 640 de miliarde de dolari anual.

Producția globală de chimicale sintetice a explodat în ultimele decenii, crescând de peste 200 de ori față de anii 1950. În prezent, peste 350.000 de substanțe chimice sunt disponibile la nivel mondial, dar doar un număr mic a fost studiat în detaliu. Spre deosebire de medicamente, majoritatea substanțelor industriale ajung pe piață fără teste riguroase de siguranță, iar monitorizarea efectelor lor pe termen lung este minimă.

Cercetătorii atrag atenția că multe substanțe nocive sunt identificate abia după apariția unor consecințe grave, precum malformații congenitale sau boli grave în rândul populației expuse. Această lipsă de supraveghere permite acumularea „invizibilă” a riscurilor, fără ca publicul să fie conștient de amploarea pericolului.

În urmă cu trei ani, experți de la Stockholm Resilience Centre au stabilit că poluarea chimică a depășit deja o limită planetară critică, destabilizând mediul global și punând sub semnul întrebării echilibrul care a permis dezvoltarea civilizației moderne în ultimele milenii.

De ce este nevoie de acțiune rapidă

Mesajul raportului este clar: dacă nu sunt introduse măsuri stricte de reglementare și monitorizare, expunerea populației la substanțe chimice periculoase va continua să crească, iar consecințele pe termen lung vor afecta nu doar sănătatea individuală, ci și stabilitatea societăților.

Cercetătorii insistă asupra nevoii urgente de politici care să limiteze utilizarea compușilor toxici în agricultură, ambalaje și industria chimică. De asemenea, este necesară o supraveghere constantă a produselor deja existente pe piață și o reevaluare profundă a modului în care sunt introduce noi substanțe în lanțul alimentar global.

Philip Landrigan avertizează că substanțele controversate analizate în raport reprezintă, de fapt, doar „vârful aisbergului”. Milioane de oameni sunt expuși zilnic la mii de alte chimicale despre care nu există suficiente date, ceea ce lasă un spațiu enorm de risc necunoscut.

Concluzia raportului este una dură, dar necesară: fără o schimbare majoră în modul în care gestionăm poluarea chimică, costurile pentru sănătate, ecosisteme și economie vor continua să escaladeze dramatic, punând în pericol viitorul unei planete deja suprasolicitate.