Substanțele chimice din parfumuri și plastic ar putea afecta dezvoltarea creierului bebelușilor, arată un nou studiu alarmant

Expunerea la ftalați în timpul sarcinii ar putea avea efecte negative semnificative asupra dezvoltării neurologice a copiilor, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature Communications. Ftalații sunt compuși chimici sintetici folosiți pe scară largă în produse de uz cotidian — de la ambalaje alimentare și cosmetice, până la jucării, covoare și perdele de duș — și sunt cunoscuți de ani buni pentru potențialul lor toxic. Acum, cercetătorii au identificat și un posibil mecanism biologic prin care aceștia pot afecta creierul unui nou-născut.

Descoperirea este cu atât mai alarmantă cu cât ftalații, supranumiți „chimicalele de pretutindeni”, sunt extrem de răspândiți în viața de zi cu zi. Studiul a analizat modul în care acești compuși pot altera metabolismul neurotransmițătorilor și al aminoacizilor esențiali implicați în maturizarea cerebrală încă din perioada intrauterină.

Expunerea prenatală, legată de modificări în metabolismul bebelușilor

Cercetarea s-a bazat pe date colectate între 2016 și 2018 de la 216 femei gravide afro-americane din Atlanta, SUA, și nou-născuții acestora. Mostre de urină au fost prelevate în două etape ale sarcinii, iar la scurt timp după naștere, bebelușii au fost testați printr-o simplă înțepătură în călcâi, o metodă standard de recoltare a sângelui.

Analiza a arătat că nivelurile ridicate de ftalați în corpul mamei erau asociate cu scăderea unor substanțe esențiale pentru dezvoltarea neurologică a copilului. Printre acestea se numără tirozina — un aminoacid necesar pentru sinteza hormonului tiroidian tiroxină — și triptofanul, precursor al serotoninei. Atât tiroxina, cât și serotonina joacă roluri cheie în dezvoltarea sistemului nervos, în reglarea stării de spirit, în somn, în procesele cognitive și în răspunsul la stres.

Horoscopul zilei de marți, 29 aprilie 2025. Zodia care renunță la prietenii vechi

Adriana Bahmuțeanu se topește de dorul copiilor. Ce se observă în fotografiile publicate de fosta soție a lui Silviu Prigoană

În plus, nivelurile scăzute ale acestor substanțe au fost corelate cu scoruri mai mici în testele care evaluează atenția și capacitatea de reacție a bebelușilor la stimuli — indicatori esențiali pentru dezvoltarea cognitivă ulterioară.

Produse comune, riscuri ascunse

Ftalații sunt folosiți în mod frecvent pentru a face plasticul mai flexibil, în special în produse din PVC. De asemenea, ei ajută la dispersarea parfumului în produse cosmetice și de igienă, precum deodorantele, parfumurile, lacurile de unghii, șampoanele sau loțiunile de corp. Deși nu sunt menționați întotdeauna pe etichete, pot apărea sub denumiri precum DEP (ftalat de dietil), DBP (ftalat de dibutil) sau BBzP (ftalat de butilbenzil).

Numeroase studii anterioare au asociat ftalații cu nașteri premature, anomalii genitale la sugari, obezitate infantilă, astm, scăderea fertilității masculine, boli cardiovasculare și chiar unele forme de cancer.

În ciuda acestor dovezi, ftalații continuă să fie prezenți în produse larg utilizate, iar legislația în multe țări rămâne permisivă. Unii experți, precum dr. Susanne Brander, ecotoxicolog la Universitatea de Stat din Oregon, cer interzicerea acestui grup de substanțe chimice: „Au fost demonstrate ca fiind toxice și produc efecte la doze extrem de mici”, avertizează ea.

Ce pot face părinții și ce ar trebui să schimbe industria

Până la o reglementare mai strictă, specialiștii recomandă consumatorilor câteva măsuri simple pentru a reduce expunerea: alegerea produselor etichetate „fără ftalați”, evitarea recipientelor din plastic pentru alimente (mai ales la cuptorul cu microunde), folosirea sticlei, inoxului sau fontelor în locul tigăilor antiaderente și evitarea cosmeticelor intens parfumate.

În plus, ftalații pot fi prezenți și în praful din locuințe, motiv pentru care se recomandă aerisirea frecventă și curățarea regulată cu o cârpă umedă.

Potrivit dr. Leonardo Trasande de la Universitatea din New York, ftalații costă SUA peste 250 de miliarde de dolari anual în consecințe medicale. „Această problemă nu mai e una de dezbatere, ci de acțiune”, spune el. „Industria trebuie să demonstreze că materialele pe care le introduce pe piață sunt sigure, nu invers.”

Un semnal de alarmă, dar și o oportunitate

Deși studiul are limitări, cum ar fi lipsa datelor despre alimentația participantelor sau tipul de naștere (naturală sau cezariană), cercetătorii consideră că este un pas important spre înțelegerea modului în care chimicalele din mediu ne pot afecta chiar din primele momente ale vieții.

„Este doar o piesă dintr-un puzzle mai mare”, spune coordonatorul studiului, dr. Donghai Liang, profesor la Universitatea Emory. „Dar ne apropie de o imagine mai clară a felului în care expunerea prenatală la substanțe toxice modelează dezvoltarea umană.”