Studiu MIT: momentele în care mintea „rătăcește” ar putea fi modul prin care creierul își curăță singur deșeurile

De câte ori nu ți s-a întâmplat să te „deconectezi” pentru câteva secunde, privind în gol, pierdut în gânduri? Un nou studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) arată că aceste momente aparent banale — când atenția ți se rătăcește, iar mintea pare să „se stingă” pentru o clipă — pot avea o funcție biologică mult mai importantă decât se credea. Potrivit cercetătorilor, „zoning out”-ul ar fi un fel de ciclu de spălare intern al creierului, o încercare de a recupera procesele de întreținere care, în mod normal, se petrec în timpul somnului.

Rezultatele au fost publicate în prestigioasa revistă Nature Neuroscience și ar putea schimba modul în care înțelegem legătura dintre somn, atenție și sănătatea creierului.

Echipa de la MIT, condusă de Laura Lewis și Zinong Yang, a combinat două tehnologii avansate pentru a urmări activitatea cerebrală în timp real: electroencefalograma (EEG), care măsoară impulsurile electrice ale neuronilor, și imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care analizează fluxurile de lichid și oxigen din creier.

Participanții la studiu au fost testați de două ori: o dată după o noapte de somn odihnitor și o dată după o noapte albă petrecută în laborator. În ambele cazuri, cercetătorii au observat momente de „atenție ratată” — scurte episoade în care subiecții nu mai reacționau la stimuli externi, ca și cum ar fi „absenți” pentru câteva secunde.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Ceea ce a surprins echipa MIT a fost un fenomen fiziologic clar: în acele momente, lichidul cefalorahidian (LCR) începea să se deplaseze într-un val puternic prin creier, ieșind și revenind în decurs de una-două secunde. Acest flux seamănă izbitor cu valurile de lichid observate în timpul somnului profund — proces despre care se știe că ajută la eliminarea deșeurilor metabolice acumulate în timpul zilei.

„Dacă nu dormi, valurile de lichid cefalorahidian încep să pătrundă în starea de veghe, acolo unde în mod normal nu le-ai vedea”, a explicat Laura Lewis. „Dar vin la pachet cu un compromis: pierderea atenției. În acele clipe, creierul își face curățenia, dar nu te mai poți concentra.”

Când mintea se oprește pentru câteva secunde, corpul intră în „pauză sincronizată”

Datele fiziologice colectate în timpul experimentelor arată că aceste episoade nu afectează doar creierul. În timpul „deconectărilor”, cercetătorii au observat scăderea ritmului cardiac, încetinirea respirației și micșorarea pupilelor. Toate aceste reacții sunt semne că organismul intră temporar într-o stare similară somnului, chiar dacă persoana este trează.

„Una dintre ipotezele noastre este că aceste momente de rătăcire mentală nu implică doar creierul, ci întregul corp”, a spus Zinong Yang, autorul principal al studiului. „Par să fie gestionate de un sistem unificat, care coordonează atât funcțiile cognitive — cum ar fi atenția și percepția — cât și procesele fiziologice de bază, precum fluxul de lichid, circulația sângelui și contracția vaselor.”

Cu alte cuvinte, când creierul simte că are nevoie de o „pauză de întreținere”, dă un semnal de repaus întregului organism, forțându-l să intre într-o stare scurtă de relaxare și resetare.

Cercetătorii au observat că frecvența acestor „pauze” crește semnificativ după privarea de somn, ceea ce sugerează că ele reprezintă o strategie compensatorie. Cu cât dormi mai puțin, cu atât creierul tău va încerca mai des să recupereze micro-secvențele de curățare și reorganizare.

„Este ca și cum creierul ar spune: ‘Dacă nu mă lași să dorm, o să-mi fac treaba oricum, dar o să-ți iau câteva secunde de atenție’”, a explicat Lewis într-un interviu.

De ce aceste descoperiri ar putea schimba felul în care privim somnul și performanța mentală

Studiul MIT aduce o perspectivă revoluționară asupra rolului somnului și asupra efectelor privării de odihnă. Se știe deja că somnul este vital pentru consolidarea memoriei, reglarea emoțiilor și eliminarea toxinelor neuronale, dar cercetarea arată acum că organismul are mecanisme de urgență care se activează chiar și în stare de veghe.

Această „curățare pe bucăți” explică de ce, după nopți nedormite, oamenii au dificultăți de concentrare, reacționează mai lent și comit mai multe greșeli: creierul lor intră frecvent în mini-episoade de „autoîntreținere”, suspendând temporar atenția conștientă.

Descoperirea ar putea avea aplicații importante în medicină, educație și chiar în industria tehnologică. În viitor, monitorizarea acestor valuri de lichid cefalorahidian ar putea ajuta la identificarea timpurie a oboselii cronice, la optimizarea programelor de lucru pentru piloți, medici sau șoferi și la dezvoltarea unor soluții pentru menținerea atenției în condiții extreme.

Totodată, studiul întărește importanța fundamentală a somnului: oricât am încerca să-l înlocuim cu cafea, suplimente sau voință, creierul își va cere drepturile biologice.

„Zonarea” minții, acele momente când te pierzi în propriile gânduri în mijlocul unei conversații sau în fața unui ecran, nu mai este doar un semn de plictiseală — este, de fapt, un semnal că organismul tău se reface, că mintea ta face ordine în tăcere.

Așa cum concluzionează Lewis, „aceste valuri de lichid ne arată că între atenție și refacere există o legătură intimă. Creierul nu doar procesează lumea din jur, ci are grijă de sine însuși — chiar și atunci când noi nu realizăm acest lucru”.

Așadar, data viitoare când te surprinzi „visând cu ochii deschiși”, nu te grăbi să te critici. Poate că, în acele secunde, creierul tău se curăță, se repară și se pregătește să te aducă înapoi — mai limpede și mai concentrat ca înainte.