Studiu alarmant – O furtună solară ar putea paraliza sateliții Pământului în doar trei zile

Un nou studiu științific readuce în prim-plan o amenințare rar discutată în afara cercurilor academice: impactul devastator pe care o furtună solară majoră l-ar putea avea asupra infrastructurii tehnologice globale.

Potrivit calculelor realizate de cercetători, o astfel de furtună solară ar putea declanșa, în doar câteva zile, o reacție în lanț capabilă să scoată din funcțiune mare parte din rețeaua de sateliți care orbitează Pământul.

Diferența față de trecut este uriașă. Dacă în urmă cu doar câțiva ani operatorii de sateliți ar fi avut la dispoziție luni întregi pentru a preveni o coliziune majoră, în prezent fereastra de reacție s-a redus dramatic.

Creșterea accelerată a numărului de sateliți aflați pe orbită, în special pe orbita joasă a Pământului, face ca sistemul să fie mult mai vulnerabil la perturbări externe extreme, scrie publicația The Hill.

Zodiile care trec prin cele mai mari încercări în 2026. Anul deciziilor grele

Ce-și comandă românii de mâncare și cum definește acest comportament orașele din țară. Clujul se apropie de obiceiurile Europei de Vest

Aglomerarea spațiului apropiat Pământului este rezultatul direct al expansiunii comunicațiilor prin satelit, inclusiv a constelațiilor comerciale de mari dimensiuni.

În acest context, o furtună solară severă nu mai este doar un fenomen spectaculos din punct de vedere astronomic, ci un risc sistemic pentru societatea modernă.

De ce poate o furtună solară să declanșeze un efect în lanț devastator

În prezent, aproximativ 14.000 de sateliți se află pe orbita joasă a Pământului, de peste trei ori mai mulți decât în 2018.

Ei trebuie manevrați constant pentru a evita coliziunile, într-un echilibru extrem de delicat. Problemele apar atunci când furtunile solare perturbă comunicațiile și sistemele de control de la sol.

În timpul unei furtuni solare majore, ejecțiile de masă coronală pot afecta grav funcționarea sistemelor de navigație și comunicații. Dacă operatorii își pierd capacitatea de a controla sateliții, riscul de coliziuni crește exponențial.

Conform noilor estimări, ar fi suficiente aproximativ 2,8 zile fără control pentru ca o primă coliziune majoră să aibă loc.

Aceasta ar putea declanșa ceea ce specialiștii numesc efectul Kessler: o reacție în lanț în care resturile rezultate dintr-o coliziune lovesc alți sateliți, generând și mai multe fragmente.

Într-un scenariu extrem, întregul sistem de sateliți ar putea deveni inutilizabil, iar anumite regiuni ale spațiului ar deveni impracticabile pentru lansări viitoare.

Studiul avertizează că nici măcar o pierdere temporară a controlului nu este lipsită de riscuri. Chiar și un interval de 24 de ore ar putea avea o probabilitate semnificativă de a declanșa această reacție în lanț, cu efecte greu de anticipat și de controlat.

Ce ar însemna un astfel de scenariu pentru viața de zi cu zi

Consecințele unei prăbușiri a infrastructurii de sateliți ar depăși cu mult domeniul comunicațiilor. Sisteme esențiale precum GPS-ul, rețelele de sincronizare a timpului, comunicațiile de urgență și monitorizarea meteorologică depind în mod direct de sateliți.

O întrerupere prelungită ar afecta transporturile, serviciile financiare, energia și chiar funcționarea internetului global.

Contextul actual face situația și mai sensibilă. Pământul se află într-o fază de „maximum solar”, caracterizată printr-o activitate intensă a Soarelui.

În ultimele luni, furtunile solare au produs aurore boreale vizibile mult mai la sud decât de obicei, inclusiv în regiuni unde astfel de fenomene sunt extrem de rare.

Istoria oferă un avertisment clar. Evenimentul Carrington din 1859, cea mai puternică furtună solară cunoscută, a provocat defecțiuni majore în rețelele de telegraf ale vremii și a făcut ca aurorele să fie vizibile până în sudul Statelor Unite.

Într-o lume dependentă de electricitate și sisteme digitale, un eveniment de magnitudine similară ar putea genera pene de curent la scară continentală și ar necesita săptămâni sau chiar luni pentru remediere.

Deși studiul nu a fost încă evaluat prin procesul de peer review, concluziile sale subliniază o realitate tot mai greu de ignorat: dependența de tehnologie a crescut mai rapid decât capacitatea de a proteja infrastructura critică împotriva amenințărilor cosmice. În fața unei furtuni solare extreme, timpul de reacție ar putea fi mult mai scurt decât se credea până acum.