Statul fără teritoriu – Ordinul de Malta, o entitate suverană curioasă, dar cu o istorie de aproape o mie de ani
Ordinul Suveran Militar de Malta funcționează ca stat fără teritoriu propriu, dar cu ambasade, cetățeni și recunoaștere internațională.
În accepțiunea generală, un stat este definit de elemente fundamentale precum un teritoriu bine delimitat, o capitală funcțională, instituții guvernamentale și recunoaștere internațională.
Un stat cu capitală simbolică și sediu în doar două clădiri
Totuși, în ciuda acestor criterii, există o entitate care sfidează normele statale convenționale: Ordinul Suveran Militar de Malta. Cu o istorie care se întinde pe aproape un mileniu, această structură funcționează ca un stat suveran fără să dețină un teritoriu propriu.
În prezent, „capitala” Ordinului constă în două clădiri situate în Roma, acordate printr-un aranjament special cu Vaticanul.
Acestea beneficiază de statut de extraterritorialitate, similar celui al ambasadelor. Deși nu are o capitală în sensul tradițional al termenului și nu controlează niciun teritoriu suveran, Ordinul continuă să existe din punct de vedere juridic internațional, se arată pe site-ul oficial.
O istorie marcată de războaie, exiluri și continuitate diplomatică
Ordinul de Malta, cunoscut oficial drept Ordinul Suveran Militar de Malta, își are originile în perioada cruciadelor. Între anii 1300 și 1530, a condus insula Rodos, iar apoi, în urma alungării de către otomani, s-a stabilit în Malta.
Această insulă a rămas sub conducerea ordinului până în 1798, când a fost cucerită de forțele lui Napoleon Bonaparte. Ulterior, Malta a devenit teritoriu britanic, iar Ordinul nu a mai redobândit controlul asupra insulei.
Deși nu mai guvernează un teritoriu geografic propriu, Ordinul de Malta este recunoscut ca subiect de drept internațional.
Deține statut diplomatic și întreține relații oficiale cu aproximativ 100 de state. În plus, emite documente de identitate precum pașapoarte, precum și timbre și monede proprii, toate valabile în cadrul rețelei sale diplomatice.
Ordinul are o structură administrativă internă, cetățeni proprii și misiuni umanitare active în întreaga lume. În mod remarcabil, aceste activități sunt posibile fără a deține un teritoriu suveran în sens clasic, ceea ce îl transformă într-un caz unic în peisajul internațional.
Un model atipic de suveranitate în secolul XXI
Majoritatea statelor moderne își bazează legitimitatea pe exercitarea suveranității teritoriale. Ordinul de Malta, însă, reprezintă o excepție notabilă.
Supraviețuirea sa juridică și politică de-a lungul secolelor se datorează recunoașterii internaționale continue și rolului său activ în domeniul umanitar și medical.
Cu toate că publicul larg este adesea puțin informat despre existența sa, Ordinul rămâne una dintre cele mai longevive structuri statale și religioase din Europa.
Faptul că își menține statutul internațional în absența unui teritoriu fizic arată că, în anumite condiții, suveranitatea poate fi redefinită dincolo de granițele geografice.