Start concedieri bugetari. Peste 6.000 de posturi vor fi eliminate din administrația publică centrală – Ilie Bolojan: „Acolo unde numărul de angajați depășește calculul corect, vor fi reduceri de personal”
Cel de-al doilea pachet de măsuri al Guvernului Bolojan pentru corectarea dezechilibrului bugetar al României va viza restructurarea aparatului bugetar, eficientizarea administrației publice și măsuri mai stricte pentru încasarea datoriilor la stat. Printre cele mai importante măsuri se numără eliminarea a peste 6.000 de posturi din administrația publică centrală, dar și reforme în sistemul de redevențe și taxe locale.
Reduceri masive de personal în administrația publică centrală și locală
Conform proiectului aflat în transparență decizională la Ministerul Dezvoltării, peste 6.000 de posturi vacante sau ocupate vor fi desființate în administrația publică centrală. Această măsură are un impact financiar estimat la aproape 195 de milioane de lei în ultimele patru luni ale anului 2025 și peste 580 de milioane de lei în 2026.
Restructurarea va viza în special:
- Funcțiile de conducere, ale căror mandate vor fi limitate și evaluate riguros.
- Reducerea cu 20% a posturilor din instituțiile prefectului.
- Limitarea numărului de polițiști locali: un post la 1.200 de locuitori în orașe și comune și un post la 6.500 de locuitori în județe. Comunele mici nu vor mai putea înființa poliție locală decât dacă acoperă integral costurile din venituri proprii.
De asemenea, unele funcții publice vor trece la regim de jumătate de normă, pentru a optimiza cheltuielile și a folosi eficient resursele umane.
„Este vorba de pachetul pe administrația publică locală și de pachetul pe sănătate, unde încercăm să facem ca aceste zone să fie gestionate mai eficient, să avem cheltuieli mai mici în administrația publică locală, sume mai mici care sunt direcționate de la statul român pentru funcționarea administrației și, în același timp, să avem servicii mai bune, să întărim capacitatea administrației și acest pachet pe administrație răspunde acestei probleme”, a afirmat premierul, duminică, conform Antena3.
Prim-ministrul spune că acolo unde numărul de angajați depășește calculul corect, vor fi reduceri de personal.
„Și am mai explicat asta atunci când numărul de angajați într-o instituție este calculat în mod corect, când fiecare are o normă standard. Când se fac reducerile de personal, șansa să se facă în mod corect este foarte mare. Dacă acest număr este calculat corect. De ce? Pentru că, chiar dacă, să spunem, cel care organizează concursul, directorul și personalul adiacent acestuia ar vrea sau ar putea să facă, să spunem, un concurs care este incorect. Dacă nu au cui să redistribuie sarcinile, vor avea grijă să îi țină pe angajații buni, pentru că altfel, ținând un angajat care nu își face datoria, cineva va trebui să lucreze pentru el și atunci șeful va trebui să lucreze pentru el, pentru că nu are cui să mai repartizeze munca. Din punctul meu de vedere.
Deci, un lucru important este ca atunci când dimensioneze numărul de angajați dintr-o instituție publică că este centrală, că este locală, să îl calculezi corect. Și oamenii raționali știu că dacă faci asta, atunci trebuie să-i ții pe oamenii care sunt buni, pentru că altfel nu îți poți face treaba și vei ajunge să răspunzi pentru faptul că instituția ta nu livrează serviciile către cetățeni așa cum se cuvine în plan local. E cu atât mai mare presiunea, pentru că acolo cetățeanul identifică exact vinovatul, adică primarul în primul rând, sau președintele de consiliu județean. La nivel central, răspunderea este disipată și acolo riscul să se întâmple astfel de lucruri este mai mare, pentru că nu există un responsabil pe care să-l sesizeze exact cetățeanul. Dar dacă o primărie, atunci când se fac reduceri, nu se fac în mod corect, oamenii se cunosc între ei.
Nu sunt mii de oameni, sunt poate sute de oameni la nivelul unei primării mari, la nivelul unei primării mici sunt zeci de oameni. Și atunci reducerile se pot face corect, în așa fel încât banii cetățenilor să nu fie risipiți și să fie folosiți pentru servicii pe care ei le văd sau pentru investiții pe care le folosesc”, a explicat premierul.
Mandate limitate și evaluări stricte pentru funcțiile de conducere
Un alt element important al pachetului îl reprezintă reformarea sistemului de management al funcțiilor de conducere. Mandatele vor avea o durată fixă, cu posibilitatea de a fi reînnoite o singură dată:
- Funcțiile din categoria înalților funcționari publici vor avea mandate de 3 ani.
- Funcțiile sensibile vor avea mandate de 5 ani.
La încheierea mandatului, persoanele vor fi evaluate pe baza unor indicatori de performanță și, în funcție de rezultate, vor putea fi relocate sau chiar concediate pentru incompetență profesională. Se va crea o platformă națională care va gestiona rotația obligatorie a acestor angajați.
Reforma redevențelor și creșterea fiscalității locale
Pachetul propune și o reformă a sistemului de redevențe pentru exploatarea resurselor naturale. Din veniturile obținute:
- 40% vor merge către bugetele județene,
- 40% către bugetele locale,
- doar 20% vor rămâne la bugetul de stat.
În plus, baza de impozitare a clădirilor, terenurilor și mijloacelor de transport va fi extinsă, inclusiv pentru construcțiile ilegale. Pentru acestea, impozitul va crește cu 100% timp de 5 ani.
Se vor introduce cote adiționale pentru compensarea facilităților fiscale, iar contribuabilii fără datorii vor fi publicați, pentru a stimula plata voluntară.
Măsuri dure pentru neplata amenzilor și datoriilor
Printre măsurile noi este și suspendarea permisului de conducere în cazul neachitării amenzilor contravenționale în termen de 90 de zile. Astfel, persoanele care nu-și plătesc datoriile la stat nu vor mai putea conduce autovehicule pe drumurile publice.
De asemenea, amenzile restante vor crește progresiv cu 30% după 3 luni și cu încă 30% dacă neplata continuă după 6 luni. Perioada de suspendare a permisului poate fi redusă dacă contravenientul dovedește plata integrală a datoriilor către bugetul local.
Pachetul 2 de austeritate al Guvernului, aflat acum în dezbatere publică, aduce o serie de măsuri menite să reducă cheltuielile bugetare, să crească eficiența administrației publice și să asigure o colectare mai riguroasă a datoriilor. Premierul Ilie Bolojan a declarat că aceste măsuri sunt necesare pentru corectarea exceselor din administrația publică și pentru o mai bună gestionare a banilor publici, fără a afecta serviciile oferite cetățenilor.