Sporurile cu caracter permanent. Care sunt, conform legii din România

În sistemul de salarizare din România, sporurile reprezintă o componentă importantă a remunerației și un instrument esențial pentru asigurarea echității între angajați. Ele sunt menite să compenseze efortul suplimentar, riscurile asumate sau condițiile dificile în care unii salariați își desfășoară activitatea. De asemenea, aceste beneficii financiare contribuie la motivarea personalului și la creșterea satisfacției la locul de muncă.

Ce spune legea despre sporurile salariale

Codul muncii reglementează structura salariului prin articolul 160, unde se precizează că venitul salarial este format din: salariul de bază, indemnizații, sporuri și alte adaosuri. Sporurile sunt, așadar, plăți suplimentare acordate angajaților în temeiul legii, al contractului colectiv aplicabil sau al prevederilor din contractul individual de muncă. Unele dintre acestea au caracter permanent, ceea ce înseamnă că sunt acordate în mod constant, atât timp cât angajatul lucrează în condițiile care justifică beneficiul.

1. Sporul de vechime

Sporul de vechime este unul dintre cele mai cunoscute sporuri cu caracter permanent. El se acordă în funcție de experiența totală în muncă, începând de regulă de la trei ani de activitate. Totuși, nu este obligatoriu prin lege decât dacă este prevăzut în contractul individual sau colectiv de muncă. Cu cât crește numărul anilor de vechime, cu atât procentul aferent sporului poate fi mai mare.

2. Sporul pentru activități de salubritate (spor de rușine)

Acest spor este destinat angajaților implicați în activități de salubrizare, precum lucrătorii de la gunoi sau vidanjorii. El compensează natura dificilă și adesea stigmatizată a muncii, fiind acordat ca o recunoaștere a condițiilor speciale în care acești oameni își desfășoară activitatea.

Oana Roman, criticată după ce şi-a cumpărat o geantă de lux. ”Din banii mei, cu munca mea”. Ce i-a deranjat pe internauţi

Cele 5 zodii care trăiesc cea mai intensă săptămână romantică din an, începând cu 15 decembrie. Marea iubire bate la geam

3. Sporul de pericol

Este acordat salariaților care lucrează în condiții periculoase, toxice sau care presupun un grad ridicat de risc. Exemple sunt polițiștii, lucrătorii din laboratoare chimice sau angajații expuși unor substanțe nocive. Sporul reflectă riscurile profesionale specifice acestor domenii.

4. Sporul de adâncime

Destinat celor care lucrează în subteran sau în medii cu presiune neobișnuită, cum ar fi minerii sau scafandrii. Acest spor compensează efortul fizic intens și riscurile ridicate ale muncii desfășurate în astfel de condiții.

5. Sporul pentru muncă la înălțime sau pe șantier

Angajații care își desfășoară activitatea la altitudini mari – precum alpiniștii utilitari, electricienii care lucrează pe stâlpi de înaltă tensiune sau cascadorii – primesc, în mod obișnuit, acest spor. El reflectă pericolul permanent la care sunt expuși.

6. Sporul de izolare

Este acordat celor care lucrează în zone greu accesibile sau izolate, de exemplu pe platforme petroliere marine ori în stații meteorologice situate în zone montane. Sporul compensează disconfortul și lipsa accesului la facilități obișnuite.

7. Sporul pentru cunoașterea unei limbi străine

Angajații care folosesc constant o limbă de circulație internațională în activitatea lor profesională – precum traducătorii sau cei din companii multinaționale – pot primi un spor pentru competențele lingvistice necesare postului.

Conform Legii nr. 153/2017, totalul sporurilor și al adaosurilor nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază ale angajaților din instituția sau compania respectivă. Toate sporurile sunt supuse impozitării, fiind tratate fiscal în același mod ca veniturile salariale obișnuite. Prin urmare, sporurile cu caracter permanent sunt un element important al sistemului de salarizare, menite să reflecte realitatea muncii prestate și să asigure echitate între angajați.