Spațiul, noul front moral: fost astronaut american cere sfârșitul cooperării cu Rusia pe ISS

Într-o perioadă în care conflictul din Ucraina redefinește alianțele internaționale și valorile comune, spațiul cosmic nu mai poate fi privit ca un tărâm neatins de politic. Terry Virts, fost comandant al Stației Spațiale Internaționale (ISS) și unul dintre cei mai cunoscuți astronauți americani ai ultimei decade, lansează un avertisment dur: cooperarea cu Rusia în spațiu este o greșeală morală profundă și trebuie redusă drastic.

Virts nu se rezumă la critici diplomatice sau sugestii tehnice – el compară parteneriatul actual dintre NASA și Roscosmos cu o expediție comună în Antarctica alături de Germania nazistă, în plin război. Declarația sa vine într-un moment delicat, când ISS este una dintre ultimele platforme internaționale de colaborare între Est și Vest, într-un climat global tot mai tensionat.

Terry Virts, astronaut SUA

Pentru Terry Virts, apelul la întreruperea colaborării cu Rusia nu este doar un gest politic – este o poziție personală, marcată de trădare și dezamăgire. În timpul misiunii sale din 2014-2015, chiar în perioada în care Rusia anexa Crimeea și susținea rebelii separatiști din estul Ucrainei, Virts a fost martor la reacții entuziaste din partea colegilor săi ruși. „Krim naș, Krim naș”, i-a spus cu mândrie cosmonautul Anton Șkaplerov, exprimându-și bucuria față de ocuparea Crimeei.

Mai mult, alți colegi de echipaj ai lui Virts – Alexander Samokutiaev, Maxim Suraiev și Elena Surova – au devenit ulterior parlamentari în partidul lui Vladimir Putin, susținând activ politica agresivă a Kremlinului. Suraiev a participat chiar la campania electorală a lui Putin în 2024 și a fost filmat într-un Donetsk ocupat, lăudând „operațiunea militară specială”. Surova, pe de altă parte, trimitea drone și echipamente pe frontul ucrainean, în numele solidarității naționale.

Această metamorfoză, de la cosmonauți dedicați științei la promotori ai războiului, l-a șocat profund pe Virts: „M-am simțit trădat. Credeam în cooperarea umană în spațiu. Acum, acel mit a fost complet distrus.”

Soyuz sau SpaceX? O alegere care devine etică

Virts propune măsuri concrete. El cere încetarea lansării astronauților americani cu capsulele Soyuz, dar și stoparea zborurilor rușilor pe rachetele americane, cum ar fi cele operate de SpaceX. „Nu putem continua să zburăm cu inamicii prietenului nostru, Ucraina”, susține el.

În prezent, transportul echipajelor spre și dinspre ISS se face atât cu rachetele rusești Soyuz, cât și cu cele americane, cum ar fi Crew Dragon de la SpaceX sau noul Starliner de la Boeing. Dar, în opinia lui Virts, această interdependență ar trebui reanalizată dintr-o perspectivă etică. El admite că ISS nu poate funcționa fără contribuția tuturor partenerilor, dar consideră că reducerea treptată a cooperării cu Rusia este nu doar posibilă, ci și necesară.

Pentru NASA, realitatea este mai complicată. Agenția subliniază că ISS a fost gândită ca un proiect interdependent, în care niciun partener nu poate opera complet singur. Totuși, această logică funcțională începe să devină tot mai greu de justificat pe fundalul atrocităților din Ucraina și al transformării unor foști cosmonauți în simboluri ale propagandei rusești.

Spațiul – simbol al păcii sau al complicității?

Întreaga filozofie care a susținut timp de două decenii ISS – ideea că „spațiul unește” – este pusă sub semnul întrebării. Virts, care și-a petrecut o bună parte din carieră în orbita terestră joasă, transportând componente esențiale și contribuind la menținerea stației, admite că a fost și el un susținător al acestui mit. Însă războiul l-a forțat să-și regândească poziția: „Am cooperat foarte bine pe ISS. Credeam că astfel de legături vor aduce pacea pe Pământ. M-am înșelat.”

Un alt caz recent ridică și mai multe semne de întrebare: Alexei Zubrițki, actual membru al echipajului ISS, este acuzat de trădare în Ucraina. În 2014, pe când era pilot al Forțelor Aeriene Ucrainene în Crimeea, a ales să rămână pe peninsulă și să se alăture rușilor. Prezența sa în echipajul internațional ridică semne serioase privind filtrarea valorilor și a loialităților în proiectele comune.

În ciuda acestor controverse, ISS continuă să funcționeze și este programată să rămână activă până în 2030. Dar, după cum subliniază Virts, viitorul ar putea arăta altfel – unul în care spațiul nu mai este o zonă „neutră”, ci o extensie a realităților geopolitice dure de pe Terra.

În final, întrebarea rămâne: cât timp mai poate fi justificată o cooperare științifică în spațiu cu o națiune angajată într-un război brutal, ale cărui victime sunt chiar aliații strategici ai Americii și Europei? Terry Virts a tras semnalul de alarmă – rămâne de văzut dacă NASA și liderii occidentali vor avea curajul să-l asculte.