Sorin Mărcuș, despre mondeni, mondenități și vedete închipuite: ”Nu ai trofeu, nu ești vedetă” VIDEO EXCLUSIV

Sorin Mărcuș, una dintre cele mai vechi prezențe din peisajul monden româînesc, a vorbit, în exclusivitate pentru PLAYTECH, despre ce înseamnă, de fapt, să fii vedetă în țara noastră. Și, cu zâmbetul pe buze, a explicat că cei care sunt grei ai lumii mondene sunt de fapt cei care au cu ce se lăuda. Și că, în fapt, restul sunt doar aspiranți la statutul de vedetă.

Ești printre fondatorii, ca să spunem așa, lumii mondene de la noi…

Dacă le spun anul, lumea se cam sperie, că nu prea am văzut pe aici (la Gala Elle, n. red.) din „77, `78, `80, cam puțini sunt pe aici.

Cum era  înainte de 1989?

Înainte de 1989, mondenul nu exista. Aveam două ore de televiziune. Dar eram niște cercuri de prieteni care încercam să ne vedem. Pe vremea aia noi ne înțelegeam pentru sâmbătat asta încă de sâmbăta trecută. Și totul era în ordine. Nu aveam cum să comunicăm foarte mult pentru că erau doar telefoanele fixe. Dacă mergeam la un punct de întâlnire, să zicem la Eva în față, iar unul întârzia, plecam la berărie.

Scriam cu creta pe jos unde suntem. Așa era WhatsApp-ul pe vremea aia. Scriam pe asfalt unde suntem. Dacă nu aveam crete, găseam niște pietre și scriam unde suntem. Fix ca în epoca de piatră.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Acum cum e mondenul față de acum 20-30-40 de ani?

Acum mondenul are viteză foarte mare, e foarte diversificat. Unul e monden pentru că cântă, altul că joacă fotbal, altul că face modă. E diferit. Pe vremuri eram toți egali, eram doar câțiva.

Cu cine erai în gașcă?

Nu erau foarte multe găști pentru că toți ne cunoșteam între noi. Dar pe atunci eram 50-60, acum atâția sunt la o scară de bloc. E altceva…

Cum vezi mondenul de aici?

În seara asta, aici, la revista Elle, e un anumit statut de oameni. La Viva au fost alții. Eu vin, doar constat, mă bucur, mă uit. Sunt recunoscător pentru oamenii care vin, pentru că iau de la ei energia. Dar, repet, atunci nu exista partea de monden, atunci ne întâlneam și era o chestie de reciprocitate.

Tu mă inviți acum, eu te invit atunci, eram, să zicem, în găștile lui Dan Ceaușescu, lui Călin Andrei, cu Fazecaș, Serghei Mizil… Iar eu eram un copil din cartier, dar ca să ajung și eu să îi invit pe ei, am învățat limba olandeză, am fost ghid, am învățat să schiez, pe apă, pe zăpadă. Și făceam bani, închiriam o vilă, închiriau și ei, pentru că oamenii mondeni, bogați, vin la masa o singură data. A doua oară, trebuie să faci și tu același lucru.

Cine e cu adevărat, vedetă, acum?

Ca să fii vedetă trebuie să ai foarte mulți urmăritori acum. Trebuie să ai rezultate recunoscute pe plan national și international. Nu este atât de simplu. Vedetă este chiar vedetă cea care chiar este recunoscută, care nu poate merge pe stradă, de care trag toți de ea ca să facă o poză.

O vedetă e cea care apare la televizor și vin alții în camera și zgârie televizorul… Sunt foarte puține vedete, dar sunt. Oameni care sunt recunoscuți, care muncesc, care fac lucruri. Să spunem o vedetă reală este Dan Negru, face lucruri senzaționale, este Loredana, Andra, Măruță. Sau vedete din sport. Dar repet, sunt cele care au deja trofeele în vitrină. Nu ai trofeu, nu ești vedetă. Ieși pe stradă, nu te sufocă lumea, nu ești vedetă.

Cu cine mai ții legătura cu cei din gașca veche, cea de dinainte de 1989?

Aproape cu toți. Există un loc, un restaurant, fostul al lui Serghei, unde ne vedem vinerea. Și ne vedem ăia vechi, depănăm o grămadă de amintiri și suntem recunoscători că suntem sănătoși.

Vă văd tot timpul alături de tineret-speranțe…

Nu sunt tineret-speranțe, sunt tineret-reale. De exemplu, domnișoara cu care sunt, Nina, face niște clipuri și montaje senzaționale. Și eu merg cu ea… Nu este chiar tineret, este plus 40. E fabuloasă.

Pe TikTok vă ajută Nina?

Mă ajută Nina… Este o combinație foarte simpatică. Eu am locul și ea are talentul.

Doar profesional lucrați?

Este o întrebare care nu își are sensul, mergem mai departe.

Cum mai stați cu dragostea?

Sunt acum, de câteva luni… am terminat. Sună arrogant… S-a închis în mod firesc o prietenie și o iubire fabuloasă de cinci ani. De curând am mai fost o poveste foarte simpatico care m-a învățat foarte mult, dar suntem deschiși, jucăm pe teren, încă mai avem ”crampoanele” bune și rezistăm. Nu 90 de minute, dar vreo 40-50, da.