Șopârla care merge pe apă ca Iisus Hristos: Cum reușește să facă asta, explicația fascinantă

Basiliscus basiliscus, cunoscută popular și sub denumirea „șopârla lui Iisus Hristos” datorită abilității sale uimitoare de a alerga pe apă, este una dintre cele mai fascinante reptile din America Centrală și de Sud.

Acesta sunt un exemplu remarcabil de putere de adaptabilitate în fața prădătorilor, având capacitatea de a fugi prin apă fără a se scufunda, o caracteristică rar întâlnită în lumea animală.

Abilitatea unică de a alerga pe apă a acestei șopârle

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale basiliscului este abilitatea sa de a alerga pe apă. Acesta se poate deplasa rapid pe suprafața apei datorită lăbuțelor speciale, cu degete lungi și spinoase, care creează o mare suprafață de contact cu apa.

Astfel, atunci când reptila aleargă rapid, piciorul apasă apa și formează mici bule de aer. Aceste bule reduc tensiunea superficială a apei, ceea ce ajută la menținerea reptilei la suprafață și îi permite să „meargă” fără să se scufunde.

Totul se bazează pe o combinație perfectă între mișcările rapide ale picioarelor, cronometrarea acestora și principiile fizicii. Nu este vorba despre magie, ci despre o adaptare evolutivă remarcabilă, scrie publicația How Stuff Works.

Specii și comportamente sociale ale basiliscului

Există patru specii principale de basilisci, fiecare având particularități proprii. Basiliscul verde este cel mai cunoscut, fiind caracterizat printr-o culoare verde și coamă decorativă.

De asemenea, basiliscul comun, care poate fi întâlnit într-o gamă variată de habitate, de la păduri uscate la zone umede.

În ciuda faptului că basiliscii sunt, în general, animale solitare, pot fi observați în grupuri mici, în special atunci când se adună la soare pentru a se încălzi lângă sursele de apă.

Masculii sunt foarte teritoriali și sunt adesea implicați în conflicte pentru a-și apăra zonele de habitat.

Basiliscii sunt omnivori și au o dietă variată care include insecte, fructe, flori și chiar animale mici, cum ar fi broaște și pești.

Exemplarele tinere se hrănesc mai ales cu insecte, în timp ce adulții au o dietă mai diversificată, ce include și plante.

Conservarea și importanța ecologică a acestor animale unice

Majoritatea speciilor de basilisci nu sunt în prezent amenințate cu dispariția, însă destrămarea habitatelor naturale din cauza defrișărilor și urbanizării reprezintă un pericol semnificativ.

În special în regiunile tropicale din America Centrală, protejarea pădurilor și a zonelor umede devine esențială pentru conservarea acestora.

Organizațiile de conservare lucrează pentru a proteja aceste habitate și pentru a educa publicul despre importanța ecologică a basiliscilor.

Reptilele joacă un rol important în ecosistemele lor, contribuind la controlul populațiilor de insecte și la dispersarea semințelor prin consumul de fructe.