Somnul prost poate declanșa un cerc vicios din care creierul iese greu, avertizează experții
O noapte proastă de somn pare, la prima vedere, o problemă minoră. Te culci târziu, dormi fragmentat sau te trezești mai obosit decât te-ai culcat. Însă efectele nu se opresc dimineața, odată cu sunetul alarmei. Specialiștii avertizează că lipsa somnului de calitate poate declanșa un cerc vicios periculos, în care oboseala, starea emoțională scăzută și comportamentele nesănătoase se alimentează reciproc, iar creierul ajunge să „învețe” acest tipar negativ.
Pe parcursul zilei, te simți confuz, fără energie și lipsit de concentrare. Activitățile care altădată îți făceau plăcere nu mai au același impact, motivația dispare, iar dorința de a face mișcare sau de a socializa scade. Seara, aceste senzații se transformă adesea în anxietate legată de ziua următoare, ceea ce face și mai dificilă adormirea. Astfel, ciclul se repetă, iar starea ta mentală se deteriorează progresiv.
Somnul și sănătatea mintală sunt atât de strâns legate, încât este dificil de spus unde începe problema și unde se termină. Tulburările de somn sunt un simptom central al depresiei, dar cercetările arată clar că lipsa somnului contribuie activ la apariția și agravarea multor afecțiuni psihice, inclusiv anxietatea, tulburarea de stres posttraumatic și chiar schizofrenia.
În același timp, starea ta emoțională influențează profund calitatea somnului. Gândurile apăsătoare, stresul constant și incapacitatea de a te relaxa pot face adormirea extrem de dificilă sau pot duce la treziri frecvente în timpul nopții. Această interdependență transformă tratamentul într-o provocare, deoarece abordarea unei singure componente – fie somnul, fie sănătatea mintală – nu este întotdeauna suficientă.
Din punct de vedere biologic, somnul este esențial pentru funcționarea corectă a creierului. El reglează ritmul circadian, acel ceas intern care îți spune când să fii alert și când să te odihnești. Pe măsură ce se lasă seara, creierul produce mai multă melatonină, iar temperatura corporală scade, pregătindu-te pentru somn. Dimineața, lumina reduce producția de melatonină și te ajută să te trezești.
Când acest ritm este perturbat, apare un efect în lanț. Nivelul cortizolului, hormonul stresului, nu mai urmează tiparul normal, iar organismul rămâne într-o stare de alertă prelungită. În timp, acest dezechilibru poate slăbi capacitatea de a gestiona stresul și poate accentua simptomele depresive sau anxioase.
Cum somnul prost îți schimbă comportamentul zilnic
Lipsa somnului afectează mult mai mult decât nivelul de energie. Ea reduce capacitatea de a-ți regla emoțiile și de a face față stresului cotidian. Când ești obosit, problemele minore par mai mari, iar reacțiile emoționale sunt mai intense. În același timp, funcții esențiale precum memoria, atenția și capacitatea de rezolvare a problemelor sunt afectate.
Această combinație este periculoasă. Fără odihnă suficientă, devine mai greu să găsești energia necesară pentru activități benefice, precum exercițiile fizice sau menținerea relațiilor sociale. În locul lor, apar comportamente de compensare: consum mai mare de alimente nesănătoase, alcool sau alte substanțe, toate menite să ofere o ușurare temporară a stresului.
Problema este că aceste soluții rapide agravează somnul, întărind cercul vicios. Cu cât dormi mai prost, cu atât deciziile tale tind să fie mai impulsive, iar starea emoțională mai fragilă. În timp, acest tipar devine greu de rupt fără intervenție.
De ce sarcina amplifică acest cerc vicios
În timpul sarcinii, relația dintre somn și sănătatea mintală devine și mai delicată. Simptomele fizice precum greața, arsurile gastrice, durerile de spate, crampele, nevoia frecventă de a merge la toaletă sau contracțiile pot fragmenta somnul noapte de noapte. Statistic, aproximativ trei sferturi dintre femeile însărcinate raportează probleme de somn, comparativ cu doar o treime din populația generală.
În paralel, una din cinci femei însărcinate se confruntă cu probleme de sănătate mintală, precum anxietatea sau depresia. Cercetările recente arată că aceste două aspecte se influențează reciproc pe parcursul sarcinii: dificultățile emoționale duc la probleme de somn, iar somnul prost agravează starea psihică.
Consecințele nu se opresc la mamă. Somnul insuficient în sarcină este asociat cu riscuri mai mari de naștere prematură și greutate mică la naștere. Mai mult, studiile sugerează că aceste probleme pot avea efecte pe termen lung asupra copilului, inclusiv un risc crescut de dificultăți de somn, probleme comportamentale și chiar obezitate în copilărie.
Discutarea problemelor de somn cu medicul ar trebui să fie o practică obișnuită, mai ales în timpul sarcinii. Dacă observi că lipsa somnului îți afectează starea emoțională sau comportamentul, este important să recunoști acest semnal și să cauți sprijin. Somnul de calitate nu este un lux, ci o necesitate fundamentală pentru sănătatea creierului, indiferent de etapa vieții în care te afli.