Somnul insuficient, legat de o viață mai scurtă. Ce au descoperit oamenii de știință

Când se vorbește despre longevitate, discuția se duce aproape automat spre mâncare „curată” și mișcare. Un nou studiu bazat pe date din SUA sugerează însă că un alt obicei zilnic poate cântări și mai mult: somnul. Analiza arată că lipsa somnului (definită ca mai puțin de șapte ore pe noapte) se asociază cu o speranță de viață mai mică, iar legătura statistică este mai puternică decât cea observată pentru dietă și activitate fizică.

Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Oregon Health & Science University (OHSU) și publicată în revista Sleep Advances. Autorii au comparat estimări de speranță de viață cu date de tip sondaj despre durata somnului, pe intervalul 2019–2025, și au încercat să controleze și alți factori care pot influența mortalitatea. În modelele lor, doar fumatul a avut o asociere mai puternică cu o speranță de viață mai redusă decât somnul insuficient.

Ce a măsurat studiul și cum a ajuns la concluzia despre somn

Studiul pornește de la o întrebare simplă: dacă te uiți la populații mari, în multe zone geografice, cât de bine „prezice” somnul insuficient speranța de viață comparativ cu alți factori despre care știm deja că sunt importanți? Pentru asta, cercetătorii au folosit seturi mari de date la nivel de comitat și stat din SUA, corelând speranța de viață cu proporția de oameni care raportează că dorm sub pragul de șapte ore pe noapte.

Apoi au introdus în calcule și variabile care pot „încurca” interpretarea: sedentarism, statut de angajare, nivel de educație și alți determinanți ai sănătății. Chiar și după aceste ajustări, asocierea dintre somnul insuficient și o speranță de viață mai mică a rămas puternică. Autorii notează explicit că, între predictorii analizați, doar fumatul a ieșit mai „rău” decât somnul insuficient ca indicator corelat cu o longevitate mai redusă.

Horoscop 13 decembrie 2025. Luna în Balanță aduce belșug pentru o zodie norocoasă

Doliu în lumea muzicii. Artista care cucerea scenele lumii la 13 ani, a murit la doar 26 de ani. Era pe o trotinetă când a fost lovită de o maşină

Important: cercetarea este observațională. Asta înseamnă că nu poate demonstra direct cauzalitatea (nu poate „proba” că dacă dormi mai puțin pierzi automat ani din viață), ci arată o asociere robustă în date. Cu alte cuvinte, e un semnal statistic puternic, dar nu o sentință individuală și nici o „rețetă” universală.

De ce poate conta somnul atât de mult, chiar peste dietă și mișcare

Somnul nu e doar „pauză”. E una dintre perioadele în care organismul își reglează o mulțime de procese: de la echilibrul hormonal și metabolism, până la funcționarea sistemului imunitar și consolidarea memoriei. Cercetătorii subliniază că o singură noapte proastă poate afecta circuite cerebrale și răspunsul imunitar; iar când lipsa somnului devine cronică, efectele se pot cumula.

În explicațiile vehiculate în jurul studiului apar și legături deja documentate între somn insuficient și riscuri crescute pentru obezitate și diabet—două condiții care, pe termen lung, pot reduce speranța de viață. Deși lucrarea nu „desface” complet nodul dintre somn, alimentație și activitate (care se influențează reciproc), rezultatele sugerează că somnul e un indicator de sănătate pe termen lung pe care îl subestimăm, tocmai fiindcă pare banal.

Mai există și o interpretare pragmatică: somnul insuficient poate funcționa ca un „marker” pentru alte probleme—stres cronic, joburi cu ture, îngrijirea copiilor sau a unor persoane dependente, anxietate, apnee de somn, obiceiuri digitale care îți fragmentează seara. În multe situații, nu e doar despre voință, ci despre context; iar asta explică de ce echipa de cercetare insistă că datele cer o prioritizare a somnului la fel de serioasă ca dieta sau sportul.

Ce înseamnă „suficient” și de ce pragul de 7 ore revine mereu

În studiu, pragul folosit pentru „somn insuficient” a fost sub 7 ore pe noapte—o limită care apare frecvent și în recomandările organizațiilor de somnologie. Mesajul nu este că trebuie să „bifezi” perfecțiunea în fiecare noapte, ci că un tipar repetat de sub-șapte ore, pe termen lung, se leagă de indicatori mai slabi de sănătate și de longevitate, la nivel populațional.

Dacă vrei să te apropii de intervalul recomandat (adesea 7–9 ore pentru majoritatea adulților), schimbările care contează tind să fie cele mici și consecvente: taie din „derularea fără sfârșit” în pat, mută telefonul mai departe ca să nu-l verifici reflex și încearcă să păstrezi ore de somn și trezire relativ stabile. Dacă ai un program care te obligă la compromisuri, ajută măcar să-ți protejezi rutina: aceeași ordine seara, lumină mai redusă spre final și o perioadă scurtă de „decompresie” fără ecrane.

Concluzia studiului nu e un verdict dramatic, ci o rearanjare a priorităților: dacă până acum somnul era tratat ca „lux” și dieta/sportul ca „disciplină”, datele sugerează că somnul trebuie pus pe aceeași listă scurtă a obiceiurilor care susțin sănătatea pe termen lung. Iar faptul că, în analiză, doar fumatul depășește somnul insuficient ca asociere cu o speranță de viață mai mică spune totul despre cât de scump poate deveni un obicei aparent inofensiv: culcatul prea târziu, seară de seară.