Șoferii din România și consumul de droguri în 2025 – cum se sancționează depistarea stupefiantelor și a medicamentelor, când devine dosar penal

În 2025, autoritățile din România au înăsprit controalele și sancțiunile aplicate șoferilor care conduc sub influența substanțelor psihoactive.

După tragedia din localitatea 2 Mai, din 2023, în care Vlad Pascu, aflat sub influența drogurilor, a provocat moartea a doi tineri și a rănit grav alți trei, Poliția Rutieră a intensificat verificările în trafic, inclusiv testările cu aparate DrugTest. Însă, aceste măsuri stricte au venit și cu provocări – aproape jumătate dintre testele rapide antidrog realizate în ultimul an au fost invalidate ulterior de analizele de laborator, fiind etichetate ca fals-pozitive.

Conducerea sub influența drogurilor: când se aplică dosar penal

În România, Codul Penal, prin articolul 336, definește clar că șofatul sub influența substanțelor psihoactive constituie infracțiune. Asta înseamnă că nu contează cantitatea de drog identificată în organism sau dacă este vorba despre un drog ilegal ori despre un medicament eliberat cu rețetă – simpla prezență a acestei substanțe care poate afecta capacitatea de a conduce atrage după sine deschiderea unui dosar penal.

Pedeapsa prevăzută de lege variază între unu și cinci ani de închisoare, însă, în funcție de circumstanțe, instanța poate opta pentru aplicarea unei amenzi penale. Spre deosebire de situațiile în care șoferul este depistat cu o concentrație mică de alcool în sânge, când se poate aplica doar o amendă contravențională, în cazul drogurilor nu există excepții de la sancțiunile penale.

Un aspect important de reținut: testul rapid realizat cu aparatul DrugTest în trafic nu reprezintă o dovadă finală. În toate cazurile în care acesta iese pozitiv, urmează obligatoriu recoltarea probelor biologice (de sânge și urină), iar doar în baza rezultatului confirmat de laborator se poate decide deschiderea formală a dosarului penal. În perioada 18 iulie 2024 – 28 aprilie 2025, s-au realizat 3.367 de teste preliminare pozitive, dintre care 1.450 au fost infirmate ulterior de laborator.

Când se suspendă permisul și ce se întâmplă dacă testul e fals-pozitiv

De îndată ce testul rapid indică un rezultat pozitiv, Poliția Rutieră are dreptul să suspende permisul de conducere pe loc, până la confirmarea sau infirmarea rezultatului. Dacă ulterior se dovedește că rezultatul a fost fals-pozitiv, șoferul își primește permisul înapoi și nu se mai continuă acțiunea penală. Însă, între momentul reținerii permisului și cel al eliberării buletinului de analiză de laborator, șoferul rămâne fără drept de conducere.

Această situație generează adesea frustrări, mai ales în rândul șoferilor care nu au consumat substanțe interzise, dar au fost afectați de erori de testare. Tocmai din acest motiv, autoritățile analizează posibilitatea de a moderniza aparatele DrugTest și de a crește acuratețea acestor teste preliminare, reducând astfel riscul suspendărilor inutile.

Medicamente care pot genera rezultate fals-pozitive

Lista substanțelor detectate de aparatele DrugTest este una extinsă și include canabis (THC), cocaină, amfetamine, metamfetamine, MDMA (ecstasy) și benzodiazepine. Deși aceste substanțe sunt întâlnite frecvent în drogurile ilegale, multe dintre ele se regăsesc și în compoziția unor medicamente prescrise legal.

Ministerul Sănătății a publicat o listă oficială a medicamentelor care pot duce la rezultate fals-pozitive în testele antidrog și care sunt contraindicate șoferilor: de la calmante (Alprazolam, Xanax, Diazepam), până la analgezice puternice (Tramadol, Morfină, Oxicodonă), medicamente sedative (Midazolam, Stilnox, Zolpidem), antidepresive și chiar unele tratamente pentru epilepsie (Fenobarbital, Rivotril).

Pe ambalajele acestor medicamente vei observa un simbol distinctiv: un pătrat alb, cu un triunghi roșu în interior și un semn de exclamare negru. Acest simbol avertizează clar că administrarea medicamentului este incompatibilă cu șofatul și poate afecta reflexele sau capacitatea de concentrare.

Impactul social și juridic al noilor reglementări

Este evident că înăsprirea sancțiunilor are un scop nobil: reducerea numărului de accidente rutiere și salvarea de vieți. În același timp, numărul tot mai mare de teste fals-pozitive pune presiune pe sistemul juridic, pe șoferii nevinovați și pe resursele administrative implicate în verificarea cazurilor. În lipsa unei modernizări a echipamentelor de testare sau a unui protocol mai clar pentru tratarea cazurilor suspecte, s-ar putea ajunge la situații de abuz sau la blocaje administrative inutile.

Pentru șoferii români, mesajul din 2025 este clar: nu există loc de compromisuri. Dacă ai luat un medicament care afectează capacitatea de a conduce, e mai sigur să eviți să urci la volan. Iar dacă ai consumat substanțe interzise, riscurile nu mai sunt doar legale, ci includ suspendarea permisului, costuri juridice și, în cel mai rău caz, închisoare. România nu mai face rabat în fața șoferilor care ignoră siguranța rutieră, iar tendința e ca aceste controale să devină tot mai frecvente și mai stricte.