Singura creatură de pe pământ ce rămâne în viață chiar și după ce este arsă, înghețată la -200°C și nu moare nici în spațiu

Există o creatură microscopică ce pare să sfideze legile naturii. Este vorba despre tardigrade, cunoscută și sub numele de „urs de apă” sau „purcel de mușchi”. Mulți cercetători o consideră cea mai rezistentă ființă de pe planetă, poate chiar ultima care ar supraviețui momentului în care Soarele va înceta să strălucească.

Un organism minuscul, dar aproape indestructibil

Dacă un om ar ieși în spațiu fără costum, ar muri instantaneu. În schimb, tardigradele – organisme de maximum 1 milimetru – au trecut prin astfel de condiții extreme și au rămas vii. La microscop, par creaturi desprinse dintr-un film SF: au corp turtit, gheare fine, un bot straniu și „dinți” care le fac să arate ca niște monștri în miniatură.

Au fost identificate circa 1.500 de specii, înrudite cu artropodele (insecte și crustacee). Deși preferă locuri umede, cum ar fi mușchiul și licheni din grădini, tardigradele se găsesc peste tot – din Himalaya până pe fundul oceanelor sau în Antarctica.

În 2007, au fost primele animale care au supraviețuit expunerii directe în spațiu. Unele au depus chiar ouă, iar puii s-au dovedit sănătoși. În 2019, câteva au fost trimise pe sonda israeliană Beresheet, care s-a prăbușit pe Lună – nu se știe însă dacă au rezistat impactului.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Testele de laborator au confirmat rezistența lor incredibilă:

• suportă radiații de 1.000 de ori mai mari decât doza letală pentru oameni,
• rămân vii la temperaturi de peste 150°C sau aproape de -200°C,
• pot supraviețui chiar și după ce au fost lovite cu viteze de 900 m/s, mai rapid decât un glonț.

Tardigardă văzută la microscop

Secretul vieții lor „indestructibile”

Cum reușesc? Unul dintre secretele lor este starea „tun”, o formă extremă de hibernare. Când se deshidratează, tardigradele își retrag capul și membrele, reducând metabolismul la 0,01% din normal. În această stare, pot rămâne inactive zeci de ani și revin la viață imediat ce intră în contact cu apa.

În plus, cercetările au descoperit proteine speciale care formează o rețea protectoare în celule și care apără ADN-ul de radiații. Experimente recente au arătat că unele dintre aceste proteine pot fi transferate și în celule umane, cu rezultate promițătoare.

Posibile beneficii pentru oameni

Adaptările tardigradelor ar putea fi aplicate în medicină și explorare spațială:

• reducerea efectelor radioterapiei la pacienții cu cancer,
• păstrarea medicamentelor și vaccinurilor fără lanț frigorific,
• conservarea alimentelor în misiuni spațiale de lungă durată.

Astfel, ceea ce astăzi pare un „truc biologic” al unei creaturi minuscule, în viitor ar putea salva vieți și resurse.

De ce au sunt atât de rezistente

Fiind extrem de mici, tardigradele sunt purtate adesea de vânt în medii ostile: munți, deșerturi sau zone cu radiații. Adaptările lor spectaculoase ar fi apărut tocmai pentru a face față acestor provocări. Totuși, nici ele nu sunt complet invincibile. Schimbările climatice și încălzirea globală le-ar putea afecta serios habitatul, atrag atenția specialiștii.