Sindicaliştii din Educaţie au avut o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan. Începerea anului școlar ar putea fi boicotată, iar protestele se vor amplifica
Sindicaliştii din Educaţie s-au întâlnit luni cu premierul Ilie Bolojan pentru a discuta nemulţumirile legate de măsurile guvernamentale adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. La finalul întâlnirii, aceştia au declarat că premierul i-a ascultat, dar nu a părut să fi înţeles pe deplin mesajele transmise. Ca urmare, liderii sindicali au anunţat că vor boicota începerea anului şcolar.
Sindicaliştii din Educaţie, întâlnire cu premierul Ilie Bolojan
În continuare, sindicaliştii protestează şi luni, cerând demisia ministrului Educaţiei, Daniel David, nemulţumiţi de măsurile adoptate de Guvern. Acţiuni de pichetare sunt anunţate şi pentru zilele de marţi şi miercuri.
Liderii sindicali au precizat că, deşi anul şcolar începe oficial pe 1 septembrie, calendarul protestelor va fi stabilit în funcţie de decizia privind începerea cursurilor pe 8 septembrie. Aceştia avertizează că protestele vor continua şi vor creşte în intensitate în perioada următoare.
Anul școlar 2025–2026 aduce schimbări semnificative pentru profesori, odată cu aplicarea noilor proceduri de reorganizare a unităților școlare, publicate recent în Monitorul Oficial. Aceste modificări au generat controverse între Ministerul Educației, cadrele didactice și sindicate, atât din cauza impactului direct asupra normelor didactice, cât și a modului în care au fost comunicate.
Una dintre cele mai disputate măsuri este majorarea normei didactice cu 2-4 ore. Marina Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, atrage atenția asupra efectelor acestei decizii:
„Patru ore în plus înseamnă și 30 de elevi în plus… un efort suplimentar pentru un profesor de a răspunde acestor nevoi diverse”, a declarat ea în emisiunea Viitor pentru România de la Prima News.
Această creștere implică adesea și nevoia ca profesorii să se deplaseze între mai multe unități școlare pentru completarea normei, o provocare deosebită mai ales în mediul rural.
În plus, reforma prevede comasarea unor școli, ceea ce poate conduce la clase mai aglomerate și la pierderea personalității juridice a unor unități de învățământ. Criticii măsurii avertizează că reorganizarea trebuie adaptată la specificul fiecărei comunități, pentru a nu afecta calitatea educației.