Siguranța copiilor pe străzile din București, la coada clasamentului european. De ce nu se pot deplasa în siguranță, care este soluția

Bucureștiul ocupă locul 34 din 36 în clasamentul european „Child-Friendly Mobility City Ranking 2025”, realizat de rețeaua Clean Cities, care analizează cât de sigure sunt orașele europene pentru deplasarea copiilor. Cu zero „străzi școlare” și doar 25 de kilometri de piste protejate pentru biciclete, Capitala se află la coada Europei, mult în urma unor orașe ca Paris, Amsterdam sau Lyon.

Această realitate îngrijorătoare reflectă un adevăr dureros: copiii din București nu pot merge pe jos, cu bicicleta sau cu trotineta în siguranță. În lipsa unor măsuri rapide și ferme, riscul de accidente și de îmbolnăvire din cauza poluării rămâne ridicat, iar nivelul de activitate fizică al celor mici continuă să scadă.

De ce stă atât de prost Bucureștiul la capitolul mobilitate sigură pentru copii

Clasamentul european s-a bazat pe trei indicatori principali: existența străzilor școlare, lungimea pistelor de biciclete protejate și procentul din rețeaua rutieră cu limită de viteză de 30 km/h.

Datele arată clar de ce Bucureștiul este aproape la fundul listei:

• Are zero străzi școlare amenajate în jurul celor 169 de școli primare, față de Londra, care are 525.

• Are doar 25 km de piste protejate pentru biciclete, reprezentând 1% din rețeaua de străzi, față de Helsinki, care acoperă 48% din drumurile urbane.

• Doar 25% din rețeaua rutieră are limită de 30 km/h, în timp ce la Paris această limită se aplică pe 89% dintre drumuri.

Aceste lipsuri transformă orașul într-un loc periculos pentru copii, expunându-i nu doar riscului de accidente, ci și efectelor negative ale poluării și sedentarismului. Potrivit Clean Cities, aproximativ 1.200 de copii mor prematur anual în Europa din cauza poluării aerului, iar un copil pe zi moare în accidente rutiere.

Soluțiile propuse pentru un București mai prietenos cu copiii

Experții de la organizația 2Celsius cred că, deși Bucureștiul pleacă dintr-o poziție slabă, există oportunități reale de recuperare rapidă. Recomandările lor sunt clare și precise:

• Generalizarea limitei de 30 km/h pe toate străzile secundare și în jurul școlilor, reducând semnificativ numărul accidentelor.

• Implementarea a 30 de străzi școlare permanente până la sfârșitul anului 2028, pentru a reduce traficul și poluarea în zonele frecventate de copii.

• Crearea unei rețele de 100 km de piste de biciclete protejate, un „Inel Verde pentru Copii”, care să lege școlile, parcurile și stațiile de metrou.

• Realizarea unei platforme online de feedback, unde părinții pot vota prioritățile de transformare urbană și pot contribui la transparența proiectelor.

Succesul altor orașe, cum ar fi Parisul, arată că transformarea urbană este posibilă în doar câțiva ani, dacă există voință politică, leadership local și investiții susținute.

De ce contează aceste schimbări

Un oraș gândit pentru nevoile copiilor devine automat mai sigur, mai sănătos și mai prietenos pentru toți locuitorii săi. Copiii care pot merge pe jos sau cu bicicleta au șanse mai mici de a deveni sedentari, dezvoltă mai bine independența și se bucură de un mediu urban mai curat și mai liniștit.

În prezent, Bucureștiul pierde aceste beneficii din cauza unei infrastructuri insuficiente și a unei lipse de prioritizare a mobilității non-motorizate. Soluțiile propuse nu sunt doar despre siguranța copiilor, ci despre crearea unui oraș mai respirabil, mai prietenos și mai echilibrat pentru toată lumea.