Sfântul Andrei 2025. De ce este această noapte considerată poarta spre tărâmul nevăzut. Apostolul a creştinat neamul românesc

Pe 30 noiembrie 2025, credincioşii din întreaga ţară îl prăznuiesc pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României şi cel considerat creştinătorul neamului românesc. Sărbătoarea poartă o încărcătură deosebită, împletind tradiţia creştină cu o bogată moştenire de rituri precreştine, superstiţii şi credinţe populare care au traversat veacurile.

Sfântul Andrei, „Apostolul Lupilor”

Sfântul Apostol Andrei, al cărui nume provine din grecescul Andreas – „viteaz” sau „bărbătesc” –, a fost primul chemat de Iisus Hristos la propovăduire, motiv pentru care poartă şi supranumele „Cel dintâi chemat”. Originar din Betsaida Galileii, frate al lui Simon Petru şi pescar de meserie, Andrei a fost martorul minunilor Mântuitorului, dar şi al Patimilor Sale. După Înviere şi Pogorârea Sfântului Duh, şi-a primit misiunea de a răspândi Evanghelia în Scytia şi Asia Mică, teritorii care includ, potrivit tradiţiei, şi o parte din actualul spaţiu românesc. Apostolul a fost martirizat la Patras, în Grecia, pe o cruce în formă de X – „Crucea Sfântului Andrei”, simbol devenit celebru în întreaga creştinătate.

În tradiţia românească, Sfântul Andrei este cunoscut şi ca „Apostolul Lupilor”. Legendele populare povestesc că el ar fi propovăduit cuvântul lui Dumnezeu geto-dacilor, al căror simbol era lupul, iar un lup i-ar fi devenit călăuză către peştera unde a vieţuit pe teritoriul Dobrogei. Această peşteră, aflată lângă localitatea Ion Corvin, a devenit în 1944 un important lăcaş de rugăciune.

Ajunul Sfântului Andrei este însă dominat de ritualuri străvechi, unele cu rădăcini precreştine, care transformă noaptea în una a misterelor. În credinţa populară, în această noapte dispar hotarele dintre văzut şi nevăzut, iar strigoii umblă să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” sau rodul livezilor. Pentru a se proteja, gospodinele ung uşile, ferestrele şi coteţele animalelor cu usturoi, care este mai târziu folosit ca talisman, leac sau simbol de atragere a ursitului. La icoane ard candele, în curţi se împrăştie firimituri de pâine, iar animalele primesc busuioc şi agheasmă pentru a fi ferite de duhuri rele.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Tradiţii în noaptea de Sfântul Andrei

Practicile de aflare a viitorului sunt şi ele deosebit de populare. Fetele îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa ursitul, privesc într-un pahar cu apă „neîncepută” în care cade o verighetă sfinţită sau apelează la ritualuri cu ulcica de lut. În anumite zone, se crede chiar că, la miezul nopţii, ursitul poate fi văzut dacă fata se aşază între două oglinzi, ţinând o lumânare aprinsă.

Sfântul Andrei este legat şi de prezicerea vremii. Dacă noaptea este senină şi caldă, iarna va fi blândă, iar un cer întunecat, cu ploaie sau ninsoare, anunţă troiene mari. Tot în această perioadă se pun în apă crenguţe de vişin care, dacă înfloresc până la Crăciun, vestesc un an bogat.

Pe plan spiritual, Sfântul Andrei este considerat părintele creştin al poporului român. În 1995, Sfântul Sinod a hotărât ca 30 noiembrie să fie marcată în calendar cu cruce roşie, iar doi ani mai târziu Apostolul Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Această sărbătoare deschide oficial şirul festivităţilor de iarnă, continuate cu Sfântul Nicolae, Crăciunul şi Boboteaza.

Astfel, ziua Sfântului Andrei rămâne un moment unic, în care spiritualitatea creştină, tradiţiile străvechi şi folclorul se împletesc într-o sărbătoare profund identitară pentru poporul român.