Șeful OpenAI investește o avere în ingineria genetică a viitoarelor generații de copii

OpenAI și Sam Altman au fost până acum sinonime cu inteligența artificială, dar cel mai cunoscut șef de laborator AI din lume mută o parte importantă din avere într-o zonă cel puțin la fel de sensibilă. Potrivit publicației The Independent și altor surse internaționale, Sam Altman și soțul său, Oliver Mulherin, au investit milioane de dolari într-un startup numit Preventive, care vrea să editeze genetic embrioni umani pentru a elimina bolile ereditare, înainte ca viitorul copil să se nască.

Startupul, cu sediul în San Francisco, a strâns circa 30 de milioane de dolari și este susținut și de Brian Armstrong, CEO-ul platformei cripto Coinbase. Scopul declarat este radical: reducerea dramatică a numărului de oameni care se nasc cu boli genetice grave, prin corectarea ADN-ului în stadiul de embrion.

Ce vrea să facă startupul Preventive

Preventive este descris ca o companie de biotehnologie axată pe editarea embrionilor pentru a preveni „afecțiuni genetice devastatoare”. Fondator este cercetătorul în editare genetică Lucas Harrington, iar compania este înregistrată ca public benefit corporation, cu promisiunea că pune interesul public în centrul modelului de business.

Concret, oamenii de știință din spatele proiectului ar încerca să creeze primul copil născut dintr-un embrion editat genetic, pornind de la un cuplu purtător al unei boli ereditare rare. Ideea este ca mutația responsabilă de boală să fie corectată direct în embrion, după care embrionul ar fi implantat, iar copilul ar veni pe lume fără acel risc genetic. Potrivit relatărilor, scenariul luat în calcul implică mutarea testelor într-o jurisdicție mai permisivă, precum Emiratele Arabe Unite, acolo unde editarea de embrioni în scop reproductiv nu este interzisă explicit, spre deosebire de SUA și Marea Britanie.

În prezent, în Statele Unite există o combinație de interdicții și moratorii care fac practic imposibilă implantarea unui embrion editat genetic într-o sarcină, iar finanțarea publică pentru astfel de experimente este blocată. Situația este similară în multe alte țări dezvoltate, tocmai pentru că intervențiile asupra liniei germinale – modificările care se transmit generațiilor viitoare – sunt considerate un prag etic greu de trecut.

De la salvarea unui bebeluș la spectrul copiilor perfecți

Partea complicată este că, în paralel, gene-editingul a livrat deja povești reale de succes. În 2025, un bebeluș din Statele Unite, KJ Muldoon, născut cu o boală metabolică extrem de rară și letală, CPS1 deficiency, a devenit primul pacient tratat cu o terapie CRISPR personalizată, creată în câteva luni, special pentru mutațiile lui. Tratamentul, administrat la nivelul ficatului, i-a corectat eroarea genetică suficient cât să îi salveze viața, fără să îi modifice ADN-ul transmis viitoarelor generații.

Diferența majoră este că, în cazul lui KJ, vorbim de editare somatică, adică intervenții asupra celulelor corpului unui pacient deja născut. Modificările rămân la el și nu se propagă copiilor lui. Preventive și alte startupuri din același val vizează însă editarea liniei germinale, adică intervenții asupra embrionilor, ovulelor sau spermatozoizilor, care schimbă definitiv arborele genealogic al familiei.

În teorie, tehnologia ar putea elimina din familie boli precum fibroza chistică, anumite forme de surditate genetică sau boli metabolice rare, încă dinainte ca un copil să se nască. În practică, aceeași infrastructură ar putea fi folosită pentru a optimiza trăsături precum înălțimea, performanța cognitivă sau anumite predispoziții fizice, ceea ce readuce în discuție conceptul de „designer babies”, copiii proiectați la comandă.

Zona gri legală și dilemele etice din jurul investiției lui Altman

Criticii avertizează de ani buni că știința nu înțelege suficient de bine efectele secundare ale editării genomului uman, mai ales când vorbim de modificări care vor fi moștenite de toți descendenții. Grupuri precum GM Freeze sau bioeticieni de la universități mari insistă că instrumente precum CRISPR pot genera și mutații neintenționate, greu de detectat la început, cu efecte potențial grave după ani sau decenii.

Pe de altă parte, susținătorii acestor inițiative folosesc un argument la fel de puternic: peste 300 de milioane de oameni la nivel global trăiesc cu o boală genetică, iar tehnologia ar putea preveni nașterea multora dintre aceste cazuri. Pentru ei, întrebarea nu este dacă ar trebui folosită editarea genetică, ci cum stabilești reguli clare, transparente, pentru ca tu, ca părinte, să poți alege prevenirea unei boli devastatoare fără să deschizi ușa unui nou tip de eugenie high tech.

Investiția lui Sam Altman și a soțului său într-un astfel de startup nu vine dintr-un vid. Silicon Valley este deja obișnuită cu proiecte de „biohacking” și tehnologie pentru prelungirea vieții, iar miliardari celebri au finanțat de la laboratoare de reprogramare celulară până la experimente de întinerire a organelor. În acest context, faptul că o parte din banii generați de AI se duc acum către ingineria genetică a viitoarelor generații de copii ridică întrebări despre cum se intersectează două tehnologii cu impact uriaș: algoritmii care îți prelucrează datele și algoritmii care îți rescriu ADN-ul.

Pentru tine, ca cititor, miza reală nu este doar ce fac câțiva investitori celebri cu banii lor, ci ce tip de reguli îți dorești să vezi în vigoare înainte ca astfel de tehnologii să fie folosite în clinici obișnuite. De la transparența studiilor clinice și până la interzicerea explicită a editării pentru trăsături non-medicale, modul în care societatea răspunde acum la experimentul Preventive poate stabili frontiera dintre medicină de ultimă generație și o cursă globală pentru copii perfecți, dar profund inegali.