Scutirea de raport în cazul moștenirii. Mulţi pierd procese din cauza acestui act
În procedura succesorală, donațiile primite în timpul vieții de la unul dintre părinți pot modifica substanțial ce rămâne pentru moștenitori. Practic, orice bun pe care un frate l-a primit prin donaţie de la părinte în viaţă intră, în principiu, în calculul masei succesorale — adică se „raportează” la succesiune. Lucrurile se schimbă dacă donatorul a prevăzut expres contrariul, printr-o scutire de raport. Aceasta este regula de bază prevăzută de Codul civil.
Ce înseamnă „raport” şi cum afectează partajul
Raportul donaţiilor obligă, în esenţă, ca liberalităţile făcute de defunct să fie luate în seamă la împărţirea moştenirii între soţul supravieţuitor şi descendenţi. Dacă nu există scutire, bunurile primite anterior reduc partea ce rămâne de împărţit între moştenitorii efectivi. Mecanismul este reglementat detaliat în articolele dedicate raportului donaţiilor din Codul civil.
Foarte mulţi oameni ajung în instanţă fără probe suficiente că darul primit era în mod clar scutit de raport. Cazul tipic: un apartament ‘dat înainte’ sau o sumă de bani oferită copilului de către părinte, pentru care nu există o clauză clară că acea donaţie nu trebuie scăzută din partea succesorală. În faţa notarului sau a judecătorului, lipsa unei menţiuni exprese transformă, adesea, gestul de bunăvoinţă într-un element ce trebuie ‘raportat’.
Pentru ca o donaţie să nu fie supusă raportului succesoral, este esenţial să existe o stipulare expresă: scutirea poate fi inserată chiar în contractul de donaţie sau stabilită printr-un act ulterior (testament, act autentificat). Practic, fie înscrii în mod clar în contractul de donaţie formularea „scutită de raport”, fie faci o dispoziţie testamentară sau un act notarial care consemnează această intenţie. Fără astfel de documente, moştenitorii pot fi obligaţi să readucă în discuţie bunurile donate.
Actele necesare pentru deschiderea succesiunii
La notariat sau în instanţă, pentru deschiderea succesiunii sunt necesare documente precum: certificatul de deces, actele de identitate ale moştenitorilor, certificate de stare civilă (naştere, căsătorie), acte de proprietate privind bunurile defunctului şi certificatul de atestare fiscală. Dacă există donaţii, este recomandat să se prezinte şi contractele de donaţie şi eventualele acte care conţin scutiri de raport. Lipsa unui act notarial care să probeze scutirea poate face diferenţa între câştig şi pierdere într-un litigiu succesoral.
Dacă plănuieşti să dai un bun copiilor sau rudelor în viaţă şi nu vrei ca acel dar să fie calculat la moştenire, cere întotdeauna includerea expresă a scutirii de raport în actul de donaţie şi autentifică-l la notar. Chiar şi în lipsa unui testament, un act notarial clar poate economisi ani de dispute şi costuri judiciare pentru urmaşi.