Schimbările climatice mai fac o victimă în rândul românilor. De ce vom rămâne fără fructe de pădure, iar 2025 se anunță a fi o lovitură majoră pentru fermieri

Schimbările climatice nu mai sunt un fenomen de viitor, ci o realitate care afectează deja agricultura din România. Un exemplu dureros este producția de fructe de pădure, care în 2025 a suferit un colaps fără precedent. Fermierii sunt la capătul puterilor după un an marcat de episoade extreme: un val de frig în primăvară, urmat de o vară caniculară care a compromis definitiv culturile de mure, zmeură și afine.

În timp ce România investise în extinderea plantațiilor prin fonduri europene, realitatea din teren este sumbră. Pământul e uscat, plantele sunt pârjolite, iar mulți producători fie își desființează culturile, fie le abandonează. Pe fondul acestor pierderi, importurile vor crește, iar prețurile pentru consumatori se pot majora cu până la 30%.

Frigul, canicula și solul afectat au distrus culturile

Soții Codreanu din județul Gorj sunt doar un exemplu al dezastrului. Aveau o plantație de mure pe 5.000 de metri pătrați. După valul de frig din primăvară au pierdut jumătate din recoltă, iar apoi seceta le-a distrus complet munca. Decizia lor este clară: desființarea culturii. Iar cazul lor nu este singular. În alte localități din județ, plantațiile de zmeură și mure au fost abandonate sau distruse total, fie din cauza lipsei de apă, fie pentru că fermierii nu mai găsesc piață de desfacere.

În paralel, Romsilva anunță o reducere drastică a cantităților de fructe de pădure provenite din flora spontană. Dacă altădată se culegeau tone întregi din păduri pentru export, în 2025 vor lipsi cu desăvârșire. Schimbările bruște de temperatură, lipsa precipitațiilor și seceta persistentă au făcut ravagii în ecosistemele naturale și culturile agricole.

Impact economic și concluzii alarmante din cercetare

Pierderile nu sunt doar de ordin agricol, ci și economic. Anul trecut, România a importat fructe de pădure de peste 100 de milioane de euro, iar în acest ritm, dependența de importuri va deveni regulă. Profesorii universitari și cercetătorii din agricultură avertizează că situația este gravă și ireversibilă dacă nu se iau măsuri rapide. Studiile care au monitorizat solul din Transilvania în ultimii 10 ani arată o creștere a temperaturii acestuia cu aproximativ 2 grade Celsius – un indicator clar al încălzirii globale.

Specialiștii de la Facultatea de Agricultură din Cluj atrag atenția că expunerea bruscă la temperaturi ridicate provoacă pălirea plantelor și le împiedică dezvoltarea normală. În același timp, datele ANM confirmă: iunie 2025 a fost cea mai secetoasă lună iunie de când se fac măsurători în România.

În acest context, tot mai mulți fermieri își pun problema reorientării spre alte tipuri de culturi, mai rezistente la secetă sau temperaturi extreme. Însă lipsa unui sistem național coerent de irigații și sprijinul fragil al statului complică și mai mult adaptarea, conform Știrile ProTV.