Sarcofagul centralei de la Cernobîl, lovit de o dronă rusească. Cât de mari sunt pagubele, dar urmările potențiale

Un incident deosebit de grav a avut loc în februarie 2025, când o dronă Shahed utilizată de forțele ruse a lovit structura de izolare a reactorului 4 de la Cernobîl. Deși atacul nu a generat un risc radiologic imediat, experții avertizează că pagubele produse pot avea consecințe de durată asupra siguranței nucleare europene.

O structură de 1,5 miliarde de euro avariată de o dronă de 88.000 de euro

Atacul a fost rapid atribuit unei drone Shahed-136, concepție iraniană și fabricată în Rusia, care a reușit să lovească sarcofagul Cernobîlului fără să fie detectată de radare. Aceasta a produs o gaură de aproximativ 15 metri pătrați în acoperișul exterior al domului de protecție, o structură masivă de 110 metri înălțime, proiectată pentru a izola complet materialul radioactiv rezultat în urma exploziei nucleare din 1986.

Impactul a generat o vibrație asemănătoare unui cutremur și a declanșat un incendiu de amploare, care a afectat și învelișul interior. Incendiul a fost stins după două săptămâni, însă rămâne neclar dacă structura afectată a suferit daune iremediabile. Reparațiile ar putea dura luni sau chiar ani, iar estimările preliminare indică un cost de ordinul sutelor de milioane de euro.

În momentul redactării, fondul internațional disponibil pentru intervenții de urgență acoperă doar 25 de milioane de euro. Asta înseamnă că reparațiile vor depinde în mare măsură de contribuțiile financiare ale guvernelor occidentale, în special din Europa și America de Nord.

Ce riscuri reale există după atacul asupra Cernobîlului

Structura de izolare, finalizată în 2017 cu scopul de a securiza reactorul avariat, a fost proiectată să reziste o sută de ani. Totuși, după lovitura din februarie, inginerii se tem că durata de viață a sarcofagului ar putea fi redusă semnificativ. Expunerea la intemperii și pătrunderea apei de ploaie prin fisurile nou apărute cresc riscul de ruginire și de scurgeri radioactive, chiar dacă în prezent nivelul radiațiilor este declarat „în limite normale” de autoritățile ucrainene.

Mai mult, masa topită de uraniu aflată sub sarcofag, combinată cu 5.000 de tone de nisip, plumb și acid boric, continuă să reprezinte un pericol latent. Dacă umiditatea se infiltrează în aceste materiale, riscul de emisie de praf radioactiv crește. Macaralele automate care urmau să demonteze treptat structura au fost și ele afectate, ceea ce complică suplimentar planul de dezafectare nucleară.

Eric Schmieman, unul dintre proiectanții structurii de protecție, a subliniat că domul nu a fost conceput să reziste unui conflict militar, ci doar riscurilor naturale. „Nu ne-am gândit că cineva va ataca un obiectiv nuclear, mai ales într-o zonă declarată interzisă zborului după 1986”, a explicat inginerul american.

Între teroare nucleară și incertitudine geopolitică

Oficialii ucraineni consideră incidentul o posibilă crimă de război, în contextul în care drona a urmat o traiectorie suspectă dinspre nord, spre zona de excludere Cernobîl. Atacul, în opinia specialiștilor Greenpeace, face parte dintr-o strategie de „teroare nucleară” menită să intimideze și să creeze panică în Europa. Dincolo de aspectele militare, evenimentul deschide o nouă etapă în ceea ce privește protecția infrastructurii nucleare civile în zonele de conflict.

Oficialii de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au recunoscut deja că fondul de urgență disponibil nu este suficient și că va fi nevoie de o campanie internațională de strângere de fonduri pentru a repara sarcofagul și a preveni o posibilă catastrofă pe termen lung.

În același timp, autoritățile ucrainene au început lucrările pentru un sigiliu temporar, menit să izoleze zona afectată, în timp ce accesul lucrătorilor este limitat de dozele ridicate de radiații în interiorul incintei.