Sărăcia din România, subiect de avertisment de la Banca Mondială. Cât ne costă guvernarea defectuoasă, de ce nu ne mai facem bine

România continuă să ocupe un loc fruntaș într-un clasament rușinos: are cea mai ridicată rată a sărăciei din Uniunea Europeană. Potrivit unui raport recent publicat de Banca Mondială, o treime din populația țării este expusă riscului de sărăcie, iar motivele principale sunt legate de deficiențele în guvernare și de ineficiența instituțiilor. În ciuda creșterii economice înregistrate în ultimii ani, disparitățile regionale, migrația și lipsa reformelor structurale frânează progresul economic și social al României.

Guvernarea defectuoasă, principala cauză a sărăciei

Raportul Băncii Mondiale subliniază că problemele de guvernanță și constrângerile instituționale rămân cele mai mari obstacole pentru dezvoltarea României. Lipsa unor politici publice eficiente și implementarea slabă a proiectelor naționale împiedică asigurarea accesului egal la servicii de bază și la oportunități economice pentru toți cetățenii.

Deși economia României a înregistrat o creștere impresionantă în termeni de PIB, aceasta nu a fost resimțită uniform de populație. Disparitățile dintre regiunile urbane și cele rurale sunt în continuare uriașe, iar guvernanța slabă perpetuează inegalitățile.

• Disparități între urban și rural: În mediul rural, accesul la educație, sănătate și infrastructură este mult mai redus decât în orașe. Această situație condamnă generații întregi la sărăcie.
• Inegalități de gen: România înregistrează cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană în ceea ce privește participarea femeilor la forța de muncă.
• Lipsa investițiilor în educație: Sistemul educațional nu reușește să formeze competențe adecvate cerințelor pieței muncii, ceea ce limitează perspectivele tinerilor.

Migrația și îmbătrânirea populației, factori agravanți

Un alt factor care agravează problema sărăciei este criza demografică. România pierde anual zeci de mii de tineri, care aleg să emigreze în căutarea unor condiții mai bune de viață și a unor locuri de muncă mai bine plătite. Acest exod masiv al forței de muncă active lasă un gol imens în economia națională, afectând sectoare cheie precum sănătatea, educația și construcțiile.

S-au stabilit datele alegerilor prezidențiale. Când vor merge românii la urne

Cât costă o asigurare facultativă pentru locuință în 2025. Prețurile aproape că s-au dublat

În plus, îmbătrânirea populației pune o presiune uriașă pe sistemul de pensii și pe cel de sănătate. În condițiile în care numărul contribuabililor scade, iar cheltuielile sociale cresc, povara fiscală pe care o resimt cei rămași în țară devine din ce în ce mai greu de suportat.

Impactul economic al pandemiei de COVID-19, dar și efectele războiului din Ucraina, au exacerbat și mai mult vulnerabilitățile economice. Aproximativ 28,3% dintre românii care trăiesc sub pragul sărăciei au întâmpinat dificultăți în a plăti facturile de utilități, ceea ce face din sărăcia energetică o provocare majoră.

Reformele necesare pentru a combate sărăcia

Pentru a depăși aceste provocări, Banca Mondială propune o serie de soluții strategice care pot sprijini reducerea sărăciei și creșterea economică incluzivă. Printre acestea se numără:

1. Îmbunătățirea guvernanței și a eficienței instituțiilor: Este esențial să se consolideze capacitatea administrativă a statului, astfel încât să poată oferi servicii de calitate tuturor cetățenilor, indiferent de regiune sau venit.
2. Investiții în infrastructură și dezvoltarea rurală: Modernizarea drumurilor, accesul la apă potabilă și internet de mare viteză sunt măsuri esențiale pentru reducerea decalajelor dintre rural și urban.
3. Crearea de locuri de muncă în sectorul privat: România are nevoie de politici care să încurajeze investițiile și să stimuleze crearea de locuri de muncă bine plătite.
4. Reforme în educație și sănătate: Un sistem educațional reformat poate pregăti generațiile viitoare pentru o piață a muncii din ce în ce mai competitivă, iar un sistem de sănătate eficient poate contribui la creșterea calității vieții.
5. Combaterea sărăciei energetice: Introducerea unor subvenții pentru familiile vulnerabile și a unor programe de eficiență energetică pot ajuta la reducerea costurilor de întreținere.
6. Reforme fiscale și în sistemul de pensii: O redistribuire echitabilă a resurselor și o reformă a pensiilor sunt esențiale pentru a sprijini populația vulnerabilă.

Viitorul: optimism moderat sau pesimism?

Deși raportul Băncii Mondiale evidențiază direcții clare pentru dezvoltare, implementarea acestora depinde de voința politică și de stabilitatea guvernamentală. România are potențialul de a-și depăși condiția actuală, însă acest lucru necesită o mobilizare rapidă a resurselor și o viziune pe termen lung.

Sărăcia nu este doar o problemă economică, ci și una socială și morală. Reducerea acesteia ar trebui să devină o prioritate națională, pentru ca România să poată oferi tuturor cetățenilor șansa unui trai decent.