Cine muncește cel mai mult în Europa: românii, printre fruntași, dar cine sunt cei care stau cel mai puțin la muncă

Uniunea Europeană, cu deviza sa „Uniți în diversitate”, reflectă contrastul clar al programelor de lucru din diferite țări membre. Cele mai recente statistici Eurostat scot la iveală variații semnificative în lungimea unei săptămâni de muncă, lucru influențat de tradiții culturale, politici de muncă și particularități economice.

Potrivit analizei, grecii conduc clasamentul cu aproape 40 de ore lucrate săptămânal, media fiind cea mai mare din blocul european. Aproape de aceștia se regăsesc bulgarii, polonezii și românii, care înregistrează o medie de aproximativ 39 de ore lucrate săptămânal. Situația devine și mai intensă atunci când discutăm despre țările din afara Uniunii Europene. În Turcia, de exemplu, săptămâna medie de lucru ajunge la 43 de ore, iar în Serbia, la 41 de ore.

Pe de altă parte, țări precum Belgia și Germania punctează la celălalt capăt al spectrului. În Belgia, angajații muncesc în medie 34,5 ore pe săptămână, iar în Germania doar 33,9 ore, aceasta fiind considerată una dintre cele mai reduse medii de muncă din regiune.

Sectoarele cu cele mai lungi și cele mai scurte săptămâni de lucru

Un alt aspect interesant relevat în raport privește diferențele între sectoarele de activitate. Conform analizei, cele mai solicitante din punct de vedere al timpului sunt agricultura și industriile precum mineritul și construcțiile, unde media săptămânală ajunge la 41 și respectiv aproape 39 de ore. Aceste domenii implică adesea muncă fizică solicitantă și un program de lucru mai lung, ceea ce contribuie la plasarea lor în fruntea acestui clasament.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În schimb, lucrătorii din educație au cel mai scurt program săptămânal, cu o medie de aproape 32 de ore pe săptămână, urmați de angajații din arte și asistență socială, ai căror programe ajung la aproximativ 32,9, respectiv 33,4 ore. Aceste diferențe sunt atribuite politicilor flexibile și adaptărilor la specificul fiecărui sector.

Săptămâna de patru zile: un experiment cu rezultate mixte

În paralel, multe state europene au demarat proiecte pilot pentru implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile. Marea Britanie, Germania, Portugalia, Islanda, Franța și Spania au înregistrat rezultate încurajatoare, dar și provocări notabile. Belgia a fost prima țară care a adoptat o măsură legislativă pentru săptămâna de muncă de patru zile, în 2022. Totuși, angajații trebuie să își mențină numărul total al orelor lucrate, redistribuite în mai puține zile.

Deși inițiativele atrag interes, nicio țară europeană nu a implementat oficial un program de patru zile la nivel național, cu reducerea efectivă a numărului total de ore muncite. Feedback-ul mixt din diferite sectoare sugerează că o tranziție completă ar presupune schimbări structurale majore și o reevaluare a nevoilor piețelor de muncă.

Reducerea timpului de lucru ar putea aduce beneficii, precum creșterea productivității și îmbunătățirea calității vieții angajaților. Totuși, implementarea unui astfel de model pe scară largă rămâne încă o provocare pentru guvernele europene.