Salariu de 3.000 de euro, dar românii nu mai vor să muncească. Cum au ajuns să fie refuzate lefurile fabuloase, așa se explică multe

Deși pare greu de crezut, tot mai mulți români refuză locuri de muncă bine plătite în străinătate, în ciuda salariilor ce pot ajunge la 3.000 de euro lunar. Criza forței de muncă sezonieră afectează grav agricultura europeană, iar Germania, una dintre țările care se baza tradițional pe muncitorii români, se confruntă cu un fenomen neașteptat: refuzuri în lanț chiar și în fața unor oferte considerate odinioară atrăgătoare. Fenomenul scoate la iveală schimbări semnificative în mentalitatea și prioritățile celor care până recent plecau în număr mare la muncă în afara țării.

De ce românii nu mai acceptă „lefurile mari” din agricultură

Cazul lui Harm Schmietendorf, cultivator de sparanghel din Germania, este grăitor. Acesta nu reușește să-și asigure muncitori pentru sezonul agricol, deși oferă remunerații lunare de aproximativ 3.000 de euro. După eșecul colaborării cu muncitori germani, el s-a reorientat spre forța de muncă din România și Polonia, dar și acești lucrători au plecat înainte de finalul campaniei.

Explicația este simplă: odată cu creșterea salariilor minime și îmbunătățirea anumitor condiții de muncă acasă, tot mai mulți români preferă să rămână în țară sau să lucreze în domenii mai stabile, unde au contracte pe termen lung și un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională. S-a produs o schimbare de mentalitate: munca grea în agricultură nu mai este percepută ca o opțiune avantajoasă, în special pentru cei care au dobândit experiență și calificări în alte domenii.

Revenirea în România: între realitate și așteptări

Conform datelor oficiale, în 2022, peste 190.000 de români s-au întors în țară, ceea ce indică o tendință reală, chiar dacă timidă, de repatriere. Deși plecările în afară continuă, tot mai mulți români încep să redescopere oportunitățile din țară, mai ales în domenii precum construcții, inginerie, producție industrială, IT și servicii. România devine atractivă în special pentru cei cu experiență sau pregătire tehnică, iar salariile din aceste sectoare sunt tot mai competitive.

În paralel, autoritățile europene și române sunt tot mai conștiente de impactul negativ al migrației economice asupra copiilor rămași acasă. Europarlamentarul Victor Negrescu atrage atenția asupra acestei realități dureroase și propune un mecanism european de sprijin dedicat acestor copii, finanțat din fonduri europene. Grija pentru familie și impactul emoțional al separării contribuie, de asemenea, la decizia multor români de a nu mai pleca, chiar dacă oferta financiară este atractivă.

Nu doar banii contează

Realitatea arată că, în 2025, decizia de a lucra în străinătate nu mai este dictată exclusiv de bani. Siguranța, stabilitatea, condițiile de muncă, echilibrul între viața personală și cea profesională, dar și dorința de a fi aproape de familie sunt factori care cântăresc tot mai greu. Muncitorii români nu mai acceptă compromisuri doar pentru o sumă mare pe hârtie, iar această schimbare de atitudine devine vizibilă în toate domeniile sezoniere din Europa.