„Să fii bine. Te iubesc”: Cum a schimbat papagalul Alex tot ceea ce se credea despre inteligența animalelor

În 1976, un pui de papagal gri african avea să devină una dintre cele mai importante figuri din studiul comportamentului animal.

Cunoscut ulterior sub numele de Alex, pasărea a fost cumpărată de psiholoaga Irene Pepperberg, care își propunea să cerceteze modul în care animalele pot comunica și învăța.

Timp de trei decenii, colaborarea lor a schimbat radical felul în care oamenii înțeleg inteligența non-umană.

Alex a trăit până în 2007, iar ultimele sale cuvinte adresate cercetătoarei au rămas celebre: „You be good. I love you. See you tomorrow” (traducere: Să fii bine. Te iubesc. Ne vedem mâine”. Un final emoționant pentru o pasăre care demonstrase că limbajul și conștiința nu sunt exclusiv umane.

De la experiment la descoperire

Pepperberg a lucrat cu Alex folosind metoda „model/rival”, în care două persoane demonstră comportamente de învățare pentru a stimula imitarea de către animal.

Răspunsurile corecte erau recompensate cu obiecte, iar greșelile erau corectate prin retragerea acestora.

În timp, Alex a acumulat un vocabular de aproximativ 100 de cuvinte, recunoscând peste 50 de obiecte, șapte culori, cinci forme și cantități până la șase.

Momentul definitoriu al cercetării a venit în 1980, când, privind într-o oglindă, Alex a întrebat: „Ce este asta?”, referindu-se la propria reflexie. După ce i s-a răspuns „Ăsta ești tu, ești un papagal”, a continuat cu „Ce culoare sunt?”, învățând astfel cuvântul „gri”. Gestul a fost interpretat ca o dovadă de auto-recunoaștere, o capacitate extrem de rară la animale.

Un caz care a divizat lumea științifică

Rezultatele publicate de Pepperberg în volumul The Alex Studies (1999) au stârnit dezbateri aprinse. Unii cercetători considerau că Alex doar imita comportamente, fără o înțelegere reală a sensului.

Alții, printre care Donald Griffin, autorul lucrării Animal Thinking, au considerat experimentul un pas major: „Faptul că o pasăre își poate exprima gândurile și sentimentele conștiente este un progres enorm”.

De-a lungul anilor, Alex a demonstrat capacitatea de a face asocieri logice, de a înțelege diferențe spațiale precum „peste” și „sub”, și de a reacționa conștient la întrebări noi. Moartea sa neașteptată, în 2007, a marcat sfârșitul unei ere în studiul cognitiv animal, dar moștenirea sa științifică continuă.

Astăzi, papagali precum Apollo, deținător al unui record Guinness pentru identificarea rapidă a obiectelor, duc mai departe cercetarea începută de Alex. Experiența acestuia rămâne un reper fundamental în redefinirea conceptului de inteligență, demonstrând că uneori, gândirea poate purta pene.