S-au publicat dosarele Epstein: Trump apare foarte puțin, Clinton, Bill Gates și Michael Jackson apar mai des. Americanii acuză o „transparență cu foarfeca”

În Statele Unite, publicarea așa-numitelor „dosare Epstein” a fost prezentată ca un moment de clarificare publică într-un caz care a contaminat, ani la rând, politica și elita americană. Numai că primul val de documente apărut vineri, 19 decembrie 2025, a provocat mai degrabă o nouă rundă de furie: prea multe pagini sunt cenzurate, prea multe lipsesc, iar explicațiile oficiale nu liniștesc pe nimeni.

Jeffrey Epstein, finanțistul acuzat de trafic sexual și abuz asupra minorilor, a murit în 2019 într-o celulă federală, înainte de a ajunge la proces. Tocmai rețeaua lui de relații cu oameni influenți a alimentat, de atunci, teoria că adevărul complet ar fi fost îngropat în sertarele instituțiilor, notează publicația Time.

Ce s-a publicat concret și de ce a explodat scandalul

Departamentul de Justiție (DOJ) a început să publice o parte din documente pe 19 decembrie 2025, în baza unei legi recente care cere scoaterea la lumină a materialelor neclasificate legate de Epstein și de investigațiile conexe. Însă chiar din ziua lansării, DOJ a admis că nu va putea pune totul online „dintr-o dată” și că urmează o publicare etapizată, invocând volumul uriaș și necesitatea de a proteja identitățile victimelor.

Conform Ap News, în practică, primele fișiere au inclus mii de documente, multe dintre ele fotografii, plus materiale precum jurnale de apeluri, transcrieri și mărturii, dar cu redactări masive. În unele cazuri, pagini întregi apar complet înnegrite, iar asta a dat apă la moară criticilor care spun că publicul primește „decorul”, nu și piesele grele ale dosarului.

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Horoscopul zilei de luni, 2 februarie 2026. Zodia pentru care săptămâna începe cu provocări profesionale

De ce apar nume celebre și de ce asta nu e o probă

O parte din interesul public vine din faptul că, în materialele apărute, există fotografii și referințe la persoane cunoscute, inclusiv figuri politice și celebrități. Mai multe relatări notează apariția unor imagini cu Epstein în contexte sociale cu nume mari, însă publicațiile subliniază același lucru: prezența într-o fotografie sau menționarea într-un document nu echivalează cu o acuzație și nu dovedește automat vreo infracțiune.

Aici se joacă, de fapt, o parte din tensiunea politică: unii actori publici folosesc „asocierile” ca muniție de imagine, iar ceilalți răspund cerând standarde clare despre ce se publică și cum se explică redactările. În paralel, există și un argument legitim, greu de contestat: protejarea victimelor și a martorilor trebuie să fie prioritară, inclusiv prin eliminarea datelor personale sau a informațiilor care ar putea duce la identificarea lor.

Această fotografie nedatată și parțial cenzurată, publicată de autoritățile americane, îl arată pe fostul președinte Bill Clinton alături de o persoană neidentificată. (Departamentul de Justiție al SUA via AP)

Presiune pe administrație și o bătălie pe termen lung pentru restul documentelor

Deși legea impunea o publicare până la 19 decembrie 2025, oficialii DOJ au spus că vor continua să încarce documente „pe parcursul următoarelor săptămâni”, pe măsură ce sunt procesate și redactate legal. Criticii, inclusiv congresmeni din ambele tabere, susțin însă că întârzierea arată fie haos administrativ, fie o tentativă de a controla politic pagubele, iar unii cer justificări scrise pentru fiecare redactare, scrie Reuters.

Pe scurt, dosarele au ieșit la lumină, dar dezbaterea abia începe. Cazul Epstein rămâne un test dublu: cât de transparent poate fi statul fără să traumatizeze din nou victimele și cât de mult adevăr poate suporta politica americană fără să transforme fiecare pagină într-un instrument de propagandă. Iar dacă primele mii de fișiere au produs mai multă neîncredere decât claritate, următoarele tranșe vor fi judecate nu după volum, ci după conținutul care lipsește încă.