S-a schimbat legea pentru românii cu firme, este obligatoriu din 2026. Încă o lovitură pentru cei care preferă cash, amendă și inactivitate fiscală pentru cei fără cont la bancă sau la Trezorerie
Din 1 ianuarie 2026, toate persoanele juridice din România trebuie să aibă cel puțin un cont de plăți deschis fie la o bancă, fie la Trezoreria Statului. Măsura vine în logica reducerii operațiunilor cu numerar și a întăririi controlului fiscal, iar autoritățile au prevăzut sancțiuni clare pentru firmele care ignoră obligația: amendă și, în anumite condiții, declararea inactivității fiscale. Cu alte cuvinte, nu este doar o formalitate birocratică, ci o regulă care poate bloca activitatea economică a unei companii dacă este tratată superficial.
Schimbarea îi vizează inclusiv pe antreprenorii mici și pe firmele care au funcționat ani la rând aproape exclusiv cu numerar. Dincolo de cont, 2026 aduce și o altă obligație importantă pentru comercianți și prestatori: acceptarea plății cu cardul, indiferent de nivelul încasărilor cash, ceea ce împinge și mai mult economia spre plăți electronice.
Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 și cine trebuie să se conformeze
Regula este simplă: persoanele juridice au obligația să dețină un cont de plăți în România sau un cont la o unitate a Trezoreriei Statului și să îl păstreze pe toată perioada desfășurării activității. Nu contează dacă firma este microîntreprindere, IMM sau companie mare, obligația este generală, iar lipsa contului devine, practic, o neregulă sancționabilă.
Pentru firmele nou-înființate există un termen distinct: contul trebuie deschis în maximum 60 de zile lucrătoare de la data înființării. Asta înseamnă că un SRL „proaspăt” nu poate amâna la nesfârșit relația cu banca sau cu Trezoreria, iar întârzierea poate crea probleme chiar din primele luni de viață ale afacerii.
Ce riști dacă nu ai cont și de ce „inactivitatea fiscală” doare mai mult decât amenda
Prima consecință este contravențională: nerespectarea obligației constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 3.000 și 10.000 de lei. Pentru multe firme mici, aceasta poate însemna un șoc financiar, mai ales dacă este dublată de alte costuri (comisioane, implementare POS, adaptarea fluxurilor interne).
A doua consecință este mai serioasă și are efecte în lanț: firma poate fi declarată inactivă fiscal. În practică, asta lovește direct în funcționarea companiei, pentru că poate duce la anularea codului de TVA (unde e cazul) și la imposibilitatea partenerilor de a deduce cheltuieli și TVA aferent tranzacțiilor cu firma respectivă. Chiar și când activitatea „pe teren” ar putea continua, relația cu furnizorii și clienții se complică rapid, pentru că nimeni nu vrea să lucreze cu o entitate care apare ca inactivă în evidențele fiscale.
Cum te pregătești practic și ce merită verificat din timp
Cel mai util pas este să alegi rapid varianta potrivită: cont la bancă sau cont la Trezorerie, în funcție de nevoile firmei (încasări, plăți, integrări cu platforme de facturare, comisioane, acces online). Dacă ai deja cont, verifică dacă este cont de plăți activ și utilizabil pentru operațiunile curente, nu doar un cont „de rezervă” deschis cândva și lăsat în paragină.
În paralel, merită să-ți pui la punct „igiena” operațională: cine are drept de semnătură, cum se fac plățile, ce documente interne justifică transferurile, cum se împacă fluxul de numerar cu plățile electronice și ce se schimbă odată cu obligația de a accepta cardul. Pentru firmele care funcționează mult pe cash, trecerea poate însemna și educarea angajaților, și disciplină mai strictă în evidențe, tocmai pentru a evita situațiile în care banii există, dar nu pot fi folosiți eficient sau justificat.