S-a schimbat legea pentru companiile de stat din România, este oficial. De ce reprezintă o veste bună pentru români

România a intrat într-o etapă mai strictă a guvernanței companiilor de stat, cu reguli clare pentru cum sunt selectați managerii, cum sunt plătiți și după ce performanță sunt recompensați. Noua lege dă o formă unitară indicatorilor de performanță, scurtează componența consiliilor și limitează bonusurile, cu un mecanism de verificare și avizare mai ferm din partea AMEPIP. Pentru tine, asta înseamnă mai puține sinecuri, mai multă predictibilitate în investițiile monopolurilor publice și șanse mai mici ca pierderile să fie acoperite din bani bugetari.

În locul unor pachete salariale greu de urmărit și a unor consilii de administrație cu rol decorativ, actul normativ leagă strict remunerațiile variabile de rezultate și pune condiții pentru ca ele să poată fi încasate. În paralel, procedurile de selecție sunt standardizate, iar reprezentanții statului nu mai pot multiplica mandate în mai multe consilii simultan. Este o schimbare structurală care ar trebui să se vadă în modul în care sunt administrate rețelele și serviciile publice pe care le folosești în fiecare zi.

Ce se schimbă concret

Legea 158/2025 modifică OUG 109/2011 și introduce un model unitar de indicatori de performanță în contractele de mandat: 50–75% indicatori financiari și 25–50% indicatori nefinanciari, incluziuni care acoperă obiective operaționale și ținte de politici publice. Practic, componenta de bonus nu mai poate fi justificată fără un set clar de ținte cuantificabile, iar raportarea devine comparabilă între companii. În plus, consiliile devin mai compacte: în sistem unitar sunt, de regulă, 3 membri, iar la întreprinderile de anvergură consiliul are 3–5 membri; în sistem dualist, consiliul de supraveghere are 3–5 membri. Fiecare membru trebuie să aibă studii superioare și experiență minimă în domeniu, iar funcționarii publici pot sta doar într-un singur consiliu pe durata mandatului.

Selecția administratorilor și directorilor trece prin filtre mai riguroase. Noțiunea de „expert independent” este definită cu praguri minime de portofoliu și echipă, mai ridicate pentru companiile mari, iar AMEPIP devine veriga de conformitate: participă în comisiile de selecție la nivel central, verifică procedurile locale și emite avize în termene scurte. Pentru situații de tranziție, legea stabilește și calendar: în 60 de zile de la intrarea în vigoare, remunerațiile care depășesc plafoanele trebuie aliniate prin acte adiționale, altfel urmează revocarea fără daune-interese.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Cum sunt plafonate remunerațiile și de ce contează pentru tine

Remunerațiile neexecutivilor din consilii au doar componentă fixă, plafonată la maximum de două ori câștigul salarial mediu brut din clasa CAEN a companiei. Pentru executivi și directori, componenta fixă este limitată, de regulă, la până la trei ori media din clasă (până la patru ori pentru întreprinderile de anvergură și până la cinci ori pentru societățile listate). Componenta variabilă se acordă o singură dată pe an, în limita a cel mult de două ori aceeași medie și numai dacă sunt bifate cumulativ condiții precum: fără arierate la buget sau restanțe la creditori, fără pierderi contabile, investiții respectate la termen, rată de profitabilitate peste 5% și creștere a cifrei de afaceri de peste 2,5%.

Pentru tine, aceste plafoane reduc spațiul pentru excese și aliniază plățile la realitatea sectorului în care operează compania. Dispar formulele opace de bonusare când societatea e pe pierdere sau amână investiții critice. În plus, faptul că nivelul remunerațiilor se raportează la mediile statistice din clasă și este avizat de AMEPIP face mai ușoară comparația și presiunea publică pentru rezultate, nu doar promisiuni.

De ce este o veste bună pentru români

În primul rând, pentru că scade riscul ca pierderile companiilor de stat să fie acoperite din taxe. Dacă plata variabilei depinde de profitabilitate, de absența arieratelor și de investiții respectate, managementul are un motiv direct să țină costurile sub control și să livreze proiecte la timp. În al doilea rând, consiliile mai mici și selecția standardizată taie din suprapuneri, politizare și conflicte de interese, ceea ce îți poate aduce servicii mai bune la tarife mai previzibile, fie că vorbim de energie, transport sau utilități locale.

Nu în ultimul rând, legea întărește drepturile acționarilor minoritari și clarifică procedurile de vot cumulativ, dar și termenele pentru avize și reînnoiri de mandate. Pentru companiile listate la bursă, asta înseamnă o guvernanță mai apropiată de standardele europene, cu efect asupra costului finanțării și al atractivității pentru investitori. România bifează și angajamente din PNRR în materie de guvernanță, cu legături directe la obiectivul de aderare la OCDE, ceea ce creează o presiune suplimentară pentru consecvență în aplicare.

Ce urmează și la ce să fii atent

Aplicarea practică depinde de două lucruri: norme metodologice clare și capacitatea AMEPIP de a verifica și sancționa rapid abaterile. Vei vedea efectele în rapoartele anuale ale companiilor publice, unde indicatorii financiari și nefinanciari ar trebui să fie publici și comparabili de la un an la altul. Dacă urmărești piețele reglementate, fii atent la cum se reflectă noile plafoane în politicile de remunerare și în anunțurile către investitori.

La nivel local, schimbarea se va vedea în modul în care primăriile și consiliile județene își aleg administratorii pentru regiile și societățile din subordine. Cu filtrele de selecție ridicate și cu limitarea cumulului de funcții, presiunea va fi mai mare pentru a aduce în consilii oameni cu experiență relevantă, nu doar cu pedigree politic. Iar acolo unde companiile au operat ani la rând cu arierate sau investiții întârziate, condiționalitățile pentru bonusuri vor obliga la prioritizare.