Rusia denunță acordul militar cu România semnat în 1994

Federația Rusă a decis să pună capăt acordului de cooperare militară încheiat cu România în anii ’90, într-un pachet mai amplu de rezilieri care vizează 11 state europene. Decizia a fost luată printr-un decret semnat de premierul rus Mihail Mișustin și publicat pe portalul oficial rusesc de acte juridice.

Pe listă apar în special țări membre NATO sau apropiate de alianță, iar gestul este prezentat în presa rusă drept o închidere formală a unor cadre de colaborare vechi, semnate imediat după Războiul Rece, în perioada 1992–2002.

Ce spune decretul semnat de Mișustin

Potrivit agenției ruse TASS, documentul autorizează Ministerul Apărării al Federației Ruse să înceteze o serie de acorduri bilaterale „în domeniul militar” sau de cooperare între ministere, semnate în anii ’90 și începutul anilor 2000. Decretul a fost publicat pe portalul rusesc de acte juridice, ceea ce îi dă caracter oficial și marchează o închidere administrativă a acelor înțelegeri.

În textul prezentat de TASS sunt menționate explicit acorduri cu Germania (semnat la Moscova la 13 aprilie 1993), cu Polonia (7 iulie 1993) și cu Norvegia (15 decembrie 1995), alături de o serie de alte înțelegeri cu Bulgaria, România, Danemarca, Regatul Unit și Irlanda de Nord, Olanda, Croația, Belgia și Cehia, fiecare cu datele lor de semnare. Practic, Kremlinul taie dintr-o singură mișcare o rețea de documente care formalizau colaborări post-Război Rece cu state occidentale.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Unde intră România și ce era acordul din 1994

În cazul României, acordul indicat în document este datat 28 martie 1994. În materialele care au relatat despre această decizie se arată că înțelegerea din 1994 a fost semnată în contextul relațiilor româno-ruse de după prăbușirea URSS, într-o perioadă în care Bucureștiul încerca să-și stabilizeze poziția externă și să-și definească direcția de securitate.

Conform relatărilor din presa românească, acordul militar România–Rusia din martie 1994 a fost semnat de președinții de atunci Ion Iliescu și Boris Elțîn, ceea ce îi dă și o încărcătură simbolică pentru perioada respectivă. Astăzi, însă, România este membră NATO, iar relațiile de apărare cu Rusia sunt practic inexistente, pe fondul conflictului din Ucraina și al tensiunilor majore dintre Moscova și alianța nord-atlantică. Tocmai de aceea, efectul imediat al rezilierii pare mai degrabă unul politic și de mesaj, decât unul operațional.

De ce contează acum și ce semnal transmite Moscova

Prin această mișcare, Rusia transmite că nu mai vede utilitate în „arhitectura” formală de cooperare militară construită în anii ’90 cu o parte dintre statele europene. The Moscow Times notează că decizia se înscrie într-un trend mai larg de reducere a interacțiunilor formale cu Occidentul, invocând și episoade recente în care Moscova a încetat alte acorduri vechi de cooperare militară cu Franța, Canada și Portugalia.

În același timp, în plan practic, aceste acorduri vechi erau, în multe cazuri, „carcase” juridice rămase dintr-o altă eră geopolitică. Rezilierea lor nu schimbă peste noapte realitatea de pe teren, dar contribuie la narativul de ruptură totală între Rusia și o parte a Europei, mai ales în relația cu state NATO. Pentru România, mesajul este că Moscova închide oficial un capitol început în 1994, într-un moment în care relațiile sunt deja înghețate și comunicarea se poartă, în mare măsură, prin prisma securității regionale.