Românii și relația cu banii – între bănci digitale și tranzacții doar cu telefonul până la ”cash is king” și datorii pe caiet

România trăiește, în prezent, o dualitate financiară greu de ignorat. La un capăt al spectrului, se află milioane de utilizatori ai aplicațiilor bancare digitale, care își plătesc cumpărăturile cu telefonul sau fac investiții dintr-un click. La celălalt capăt, încă persistă obiceiuri vechi: salarii în plic, datorii pe caiet și o economie informală adânc înrădăcinată în unele zone rurale.

Șocurile din ultimii ani – pandemia, războiul de la graniță, inflația și creșterea costului vieții – au forțat o parte din populație să devină mai atentă cu banii. Potrivit specialiștilor, comportamentul financiar al românilor a evoluat în bine, dar dezechilibrul dintre mediul urban și cel rural rămâne profund.

Datele recente arată că 4,4 milioane de români majori nu au cont bancar. Lipsa banilor este principala explicație, dar și neîncrederea în sistemul bancar sau atașamentul față de numerar contribuie. Mai mult, 1 din 5 români încă primește salariul în plic, în afara sistemului fiscal oficial.

Urban digitalizat, rural în trecut financiar

În marile orașe, tehnologia a schimbat complet modul în care sunt gestionați banii. Cardurile cu rate fără dobândă, aplicațiile mobile, cashback-ul și plățile instant au devenit parte din viața de zi cu zi. Promoțiile sunt vânate prin aplicații, iar portofelul clasic a fost înlocuit de telefonul mobil.

În contrast, în multe sate românești, conceptul de economisire e aproape inexistent. Sunt comunități întregi care încă folosesc datoria pe caiet la magazinul din sat și se bazează pe bani împrumutați de la rude sau vecini pentru a acoperi cheltuieli esențiale. Acolo, ideea de buget sau investiții pare încă inaccesibilă.

Această prăpastie financiară între urban și rural reflectă decalajul educațional și economic tot mai accentuat. Specialiștii avertizează că, fără o intervenție coerentă, cu accent pe educație financiară aplicată, inegalitatea va deveni și mai greu de corectat.

Alfabetizarea financiară prinde contur, dar lent

Românii încep să conștientizeze importanța unei gestiuni financiare corecte, însă în ritm inegal. Potrivit ultimelor date, 7 din 10 români discută lunar despre buget, iar jumătate urmăresc independența financiară. Totuși, doar 1 din 10 face investiții, ceea ce indică o lipsă majoră de informare sau încredere.

Educația financiară începe să câștige teren și în școli, în media și în rețelele sociale. Experții subliniază, însă, că mulți români nu se consideră eligibili pentru educație financiară din cauza veniturilor mici sau a lipsei de perspectivă. Aceasta este o barieră psihologică majoră, mai greu de depășit decât lipsa informației.

Legea oferă instrumente, dar nu toți știu să le folosească. De exemplu, Ordonanța 52/2016 permite plata anticipată fără comision a creditelor ipotecare – un beneficiu pe care mulți nu îl cunosc sau nu îl aplică. În același timp, explozia consumului și presiunea economică pun presiune pe bugete fragile.

Pe termen scurt, românii vor fi nevoiți să se adapteze la noile realități financiare – între scumpiri, taxe mai mari și venituri stagnante. Pe termen lung, însă, doar o generație educată financiar va putea ieși din ciclul datoriilor și al improvizațiilor.