09 iul. 2025 | 10:00

Românii își vor găsi de lucru în Italia mult și bine. 500.000 de permise de lucru disponibile pentru ”stranieri”

BANI ȘI CURS VALUTAR
Share
Românii își vor găsi de lucru în Italia mult și bine. 500.000 de permise de lucru disponibile pentru ”stranieri”
Salarii în euro pentru românii din Italia

Italia își deschide larg porțile pentru muncitorii străini, într-un context economic și demografic din ce în ce mai complicat. Guvernul condus de Giorgia Meloni a aprobat, oficial, acordarea a aproape 500.000 de permise de muncă pentru lucrători din afara Uniunii Europene în perioada 2026–2028. Decizia vizează inclusiv românii care, deși cetățeni UE, continuă să fie printre cei mai activi solicitanți de muncă sezonieră și nesezonieră în peninsulă.

Pentru anul 2026, aproximativ 165.000 de permise vor fi puse la dispoziție, repartizate între muncile sezoniere – preponderent în agricultură și turism – și cele nesezoniere sau independente. Este o cifră record care evidențiază dependența tot mai mare a Italiei de forța de muncă din străinătate, într-un moment în care natalitatea se prăbușește, iar populația activă scade alarmant.

Italia răspunde crizei demografice prin imigrație reglementată

Noua strategie vine ca o continuare a politicii inițiate în perioada 2023–2025, când Roma a acordat deja 450.000 de permise de muncă. Cu aproape un milion de autorizații emise în doar câțiva ani, guvernul italian încearcă să construiască un sistem de imigrație legală, controlată, care să reducă dependența de migrația ilegală și să acopere lipsurile majore din sectoarele esențiale ale economiei.

Deși România este stat membru UE, ceea ce le permite cetățenilor să lucreze în Italia fără permise speciale, românii sunt în mod frecvent incluși în aceste statistici pentru că mulți dintre ei participă la muncile sezoniere prin contracte temporare, în special în agricultură și construcții. Italia rămâne una dintre principalele destinații pentru românii care caută un loc de muncă peste hotare, iar măsurile recente anunțate nu fac decât să consolideze această tendință.

Îngrijorări și controverse privind implementarea

Deși decizia a fost salutată de marii actori economici din agricultură, precum sindicatul Coldiretti, nu toată lumea este de acord cu eficiența acestui mecanism. Reprezentanții CGIL – una dintre cele mai mari confederații sindicale din Italia – acuză faptul că doar 7,5% din permisele aprobate în 2023 și 2024 s-au transformat efectiv în permise de ședere. Excepțiile sunt muncile domestice, unde cererea este mai bine direcționată.

Totodată, sindicatele avertizează asupra unei realități mai puțin vizibile: grupările infracționale care exploatează lucrători fără forme legale profită de lacunele sistemului. Chiar și în cazul muncitorilor veniți legal, lipsa controalelor riguroase sau a sprijinului instituțional poate duce la abuzuri, ore de muncă nedeclarate sau condiții improprii.

Criticile mai vizează și criteriile de selecție a statelor de origine: în unele cazuri, prioritățile guvernului par să fie mai degrabă politice – favorizând țările care cooperează în lupta împotriva migrației ilegale – decât economice, ceea ce reduce eficiența măsurii pentru sectoarele cu deficit real de personal.

Ce înseamnă concret pentru români

Chiar dacă nu toți românii vor fi afectați direct de această alocare de permise – având în vedere libertatea de circulație în UE – decizia semnalează o tendință clară: Italia este și va rămâne un angajator deschis pentru lucrătorii est-europeni. Sectoare precum agricultura, turismul, construcțiile sau îngrijirea persoanelor vârstnice continuă să aibă nevoie acută de personal, iar românii reprezintă o parte semnificativă din acest mecanism.

În plus, pentru cei care doresc să lucreze legal în Italia fără să riște abuzuri, e importantă colaborarea cu agenții acreditate, evitarea rețelelor informale și solicitarea unor contracte clare, însoțite de asigurări sociale. Numărul mare de permise anunțate nu este o garanție a unei vieți mai bune, ci doar o oportunitate. Realitatea din teren va depinde de modul în care autoritățile italiene vor implementa măsurile și de cât de bine vor ști lucrătorii să-și ceară drepturile.