Românii care nu au dreptul să se pensioneze la bătrânețe. Ei nu au nicio șansă la un trai decent, care sunt greșelile din spatele situației

Deși România are una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie în rândul vârstnicilor din Uniunea Europeană, situația este și mai dramatică pentru cei care nu se pot pensiona deloc. Lipsa unui stagiu minim de cotizare, munca „la negru” sau lipsa contribuțiilor la sistemul public îi lasă pe mulți români fără niciun venit la bătrânețe. Potrivit datelor INS, aproape 30% dintre persoanele de peste 65 de ani erau în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2024, procent care arată vulnerabilitatea accentuată a seniorilor.

Noua lege a pensiilor a adus majorări și recalculări, dar acestea nu îi ajută pe cei care nu au contribuit deloc sau suficient la sistem. Confuzia se amplifică din cauza mitului conform căruia indemnizația socială de 1.281 de lei ar fi acordată oricărei persoane care împlinește vârsta de pensionare, ceea ce este fals. Aceasta se acordă exclusiv pensionarilor care, după un stagiu minim de cotizare de 15 ani, primesc o pensie sub valoarea pragului stabilit.

Cine nu are dreptul la pensie în România

Potrivit legislației, pensia se acordă doar celor care au realizat stagiul minim de cotizare, de 15 ani. Asta înseamnă că numeroase categorii de persoane sunt excluse din start din sistem:

• Cei care nu au lucrat niciodată legal – femeile care au fost casnice toată viața sau bărbații care nu au avut contracte de muncă ori activități independente declarate;
• Cei care au lucrat „la negru” – fără forme legale și, implicit, fără plata contribuțiilor sociale;
• Cei care au venituri din surse fără contribuții – chirii, dividende sau alte câștiguri care nu presupun plata CAS;
• Cei care nu ating vârsta și stagiul minim cerut de lege – chiar dacă au contribuit câțiva ani, dar nu ajung la pragul de 15 ani;
• Cei afectați de angajatori neserioși – persoane care au avut contracte, dar contribuțiile nu au fost virate către bugetul de pensii.

Consecințele lipsurilor din cariera profesională

Perioadele de concediu fără plată, întreruperile de activitate sau convențiile civile dinainte de 2003 (care nu presupuneau contribuții la pensii) pot afecta serios stagiul de cotizare. Mulți români descoperă abia în prag de pensie că anii respectivi nu sunt luați în calcul. În aceste situații, singura soluție este încheierea unei convenții cu Casa de Pensii pentru plata retroactivă a contribuțiilor pe perioadele lipsă, dar aceasta este o opțiune disponibilă doar într-un cadru limitat și pentru anumite intervale de timp.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Specialiștii în resurse umane atrag atenția că verificarea stagiului de cotizare pe site-ul Casei de Pensii este esențială, mai ales pentru cei care au dubii cu privire la angajatorii lor. În lipsa unei monitorizări proactive, riscul de a ajunge la vârsta pensionării fără drepturi legale este unul real.

Indemnizația socială, doar pentru cei care au muncit

Indemnizația socială pentru pensionari, în valoare de 1.281 lei în 2025, nu este un „venit minim garantat” pentru toți cei care împlinesc vârsta de pensionare. Aceasta se acordă doar celor care au contribuit cel puțin 15 ani, dar primesc o pensie mai mică decât acest prag. Conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice, aproximativ 1 milion de români beneficiază de această formă de sprijin.

În concluzie, dreptul la pensie nu este legat de simpla împlinire a unei vârste, ci exclusiv de contribuțiile virate de-a lungul vieții active. Cei care nu au muncit legal sau nu și-au plătit contribuțiile nu vor avea acces nici măcar la pensia minimă, fiind condamnați la un trai precară la bătrânețe.