România va împărţi graniţa cu Rusia? Îngrijorarea experţilor pentru ţara noastră: „Probleme geopolitice grave”

Conflictul din Ucraina continuă să capete proporţii alarmante, iar implicaţiile geopolitice se simt tot mai puternic în întreaga regiune. În ultimele luni, Moscova a consolidat ideea unei „noi Eurasii”, în care Ucraina joacă un rol esenţial. Din perspectiva Kremlinului, anexarea regiunilor ucrainene şi integrarea acestora în Rusia nu sunt doar răspunsuri la un conflict regional, ci paşi decisivi într-un plan strategic mai amplu, ce include restabilirea influenţei Rusiei în fostele republici sovietice.

Viziunea Moscovei: Un nou imperiu în Estul Europei

Declaraţiile recente ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reflectă clar intenţiile Rusiei de a include Ucraina în proiectul geopolitic al unei ”noi Eurasii”.

Acesta a subliniat că, pentru Moscova, ”o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia”, o realitate pe care Kremlinul o consideră deja realizată în regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporijjia şi Herson.

Planul de integrare a acestor teritorii în Federaţia Rusă este sprijinit şi de referendumul organizat în regiunile ocupate, care a validat aderarea la Rusia, informează Rador Radio România.

Milan, fiul lui Culiță Sterp, filmat într-o ipostază neaşteptată. Cum a făcut-o micuţul „de râs” pe mama Geta

Horoscopul zilei de miercuri, 26 martie 2025. Apar regrete pentru nativii Taur, cei în zodia Leu trebuie să fie atenţi la cei din jur

Acest proiect geostrategic nu se opreşte la graniţele Ucrainei, ci vizează extinderea influenţei ruse în Europa de Est, având ca obiectiv restabilirea unei mari Rusii, o viziune care ar putea include şi state precum Moldova, Georgia şi, potenţial, România.

România între NATO şi ambiţiile Rusiei

România, un membru al NATO din 2004, s-ar afla într-o poziţie strategică extrem de delicată dacă Rusia îşi duce mai departe planurile de reorganizare geopolitică.

ntr-un scenariu în care Ucraina ar fi divizată, iar o parte dintre regiunile sale ar fi integrate în Federaţia Rusă, România ar împărţi o graniţă directă cu Rusia, ceea ce ar duce la o serie de complicaţii majore pentru securitatea naţională.

Un astfel de scenariu ar pune în pericol nu doar resursele energetice vitale din Marea Neagră, ci şi stabilitatea frontierei ţării, cu posibile tensiuni interne cauzate de afluxul de migranţi ilegali din regiunile destabilizate.

Pe de altă parte, presiunea asupra României ar putea spori şi din punct de vedere politic, cu creşterea influenţei unor voci pro-ruse în politica românească.

Un exemplu semnificativ este ascensiunea candidaturii lui Călin Georgescu, care promovează deschis ideea retragerii României din NATO şi apropierea de Est, un mesaj care se aliniază cu strategia Moscovei.

Aceasta reflectă tendinţa unor state din regiune de a se afla într-un pericol geopolitic crescând, iar România riscă să devină un punct de tensiune major în Europa de Est.

O ameninţare globală în devenire

Dacă Rusia continuă să îşi extindă influenţa asupra fostelor republici sovietice, România s-ar putea regăsi în faţa unui ”nou Război Rece”, în care frontierele şi alianţele internaţionale ar putea fi rescrise.

Kremlinul urmăreşte nu doar anexarea teritoriilor ex-sovietice, ci şi izolaţia regiunii de influenţa NATO şi Uniunii Europene, prin implementarea unui concept de ”neutralitate permanentă” pentru statele din estul Europei.

Un astfel de proiect, sub auspiciile Rusiei, ar destabiliza întreaga regiune, având efecte directe asupra securităţii naţionale a României şi a integrităţii teritoriale a Europei de Est.

În acest context, țara noastră se află la o răscruce de drumuri geopolitice, iar impactul unei posibile divizări a Ucrainei ar putea deveni o ameninţare majoră pentru securitatea regiunii şi stabilitatea sa economică şi politică.