România, tratată deja ca o țară cu rating junk: semnal de alarmă pentru investitori după haosul politic, notează Bloomberg

Un raport publicat de Bloomberg trage un semnal de alarmă îngrijorător: România este deja percepută de piețele internaționale ca o țară cu rating „junk” – adică nesigură pentru investiții – în contextul unei instabilități politice prelungite și al unui climat economic tot mai tensionat. Deși agențiile de rating nu au făcut încă o retrogradare oficială, comportamentul investitorilor spune totul.

Obligațiunile României sunt vândute ca cele din economii nesigure
Bloomberg arată că obligațiunile în euro emise de statul român se tranzacționează deja la niveluri similare cu cele ale țărilor din categoria „junk”, cum ar fi Turcia. Acest lucru înseamnă că investitorii cer dobânzi mai mari pentru a-și asuma riscul de a împrumuta România, considerând că țara nu mai oferă garanții de stabilitate fiscală și politică.

Cauzele sunt multiple: demisia recentă a premierului Marcel Ciolacu, rezultatele incerte ale primului tur al alegerilor prezidențiale și perspectiva unui conflict între președintele ales și partidele de guvernământ. Toate acestea alimentează percepția de nesiguranță, afectând moneda națională și costurile de finanțare ale statului.

Leul, la un minim istoric, iar capitalul fuge din țară

Instabilitatea politică a avut efecte imediate și asupra piețelor. Leul a atins un minim record în fața euro, înregistrând cea mai mare depreciere din ultimii ani. Deși Banca Națională a României a intervenit pentru a opri scăderea, presiunea asupra monedei rămâne ridicată.

Cum depozitezi căpşunile pentru a rezista mai mult? Aşa se procedează şi în supermarketuri

Zodiile care se reinventează la final de iunie. Trec prin experienţe transformatoare

În același timp, investitorii au început să-și retragă capitalul din obligațiuni și acțiuni românești, iar riscurile sunt în creștere. Datoria denominată în lei este considerată cea mai vulnerabilă în fața acestor turbulențe. Potrivit lui Sergei Voloboev, analist la Bloomberg Intelligence, o depreciere suplimentară a leului nu este exclusă și ar putea fi comparabilă cu cea din perioada 2007–2008.

Europa urmărește atent, iar fondurile UE ar putea fi puse sub semnul întrebării

Pe lângă reacția piețelor, România riscă și pe plan european. Potrivit unui economist al Bank of America, Uniunea Europeană ar putea începe să ia în considerare suspendarea accesului României la fonduri europene începând cu lunile iunie-iulie, dacă situația politică și fiscală nu se stabilizează.

Întârzierile în consolidarea bugetară și eventualele blocaje între instituțiile statului pot duce la pierderea încrederii partenerilor externi și la amânarea reformelor promise în cadrul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Retrogradarea oficială bate la ușă?

S&P Global Ratings a avertizat recent că România riscă pierderea statutului de „investment grade” – adică statutul de țară sigură pentru investiții – dacă guvernul nu reușește să aducă sub control deficitul fiscal și dacă instabilitatea politică persistă. În prezent, ratingul de țară este încă în zona recomandată investitorilor, dar diferența între percepția de pe piață și poziția oficială devine tot mai mare.

În condițiile în care euroobligațiunile românești sunt vândute deja la prețuri similare cu cele ale statelor cu risc mare, pare doar o chestiune de timp până când agențiile vor reacționa oficial.

Concluzie: semnalul e clar, decizia politică întârzie

România traversează o perioadă critică, în care semnalele externe nu mai pot fi ignorate. Piețele internaționale transmit un mesaj fără echivoc: lipsa de stabilitate politică, indecizia în ceea ce privește consolidarea fiscală și conflictul instituțional pun țara pe un drum riscant.

Dacă guvernul viitor și președintele ales nu acționează rapid și coerent pentru a recâștiga încrederea investitorilor și a partenerilor europeni, România riscă să fie oficial retrogradată la statutul de țară „junk”. Iar o astfel de etichetă va aduce costuri mai mari pentru împrumuturi, pierderi de fonduri europene și o presiune crescută asupra economiei locale.