România și Bulgaria rămân la finalul clasamentului UE privind speranța de viață. Cauzele decalajului țării noastre

Datele preliminare publicate de Eurostat arată că în 2024 România a avut a doua cea mai mică speranță de viață din Uniunea Europeană, cu doar 76,6 ani, fiind depășită în jos doar de Bulgaria, care înregistrează 75,9 ani. Media Uniunii Europene a urcat la 81,7 ani, în creștere cu 0,3 ani față de 2023, ceea ce accentuează decalajul dintre țara noastră și statele fruntașe.

La polul opus, Italia și Suedia conduc clasamentul, fiecare cu o speranță de viață de 84,1 ani, urmate îndeaproape de Spania, cu 84 de ani. În total, 15 dintre statele membre ale UE depășesc media europeană, confirmând un trend pozitiv pentru sănătatea și longevitatea populației.

Care sunt cauzele decalajului țării noastre

România, deși se află pe ultimele locuri, a înregistrat totuși o ușoară îmbunătățire comparativ cu anul 2019, adăugând aproximativ un an la speranța de viață. Creșteri similare s-au înregistrat în Cehia, Letonia și Lituania, ultima având chiar o evoluție de 1,1 ani. Singura țară cu un recul a fost Țările de Jos, unde speranța de viață a scăzut cu 0,2 ani, în timp ce în Spania a rămas aproape neschimbată.

Aceste diferențe arată că, deși Europa în ansamblu se bucură de progrese, ritmul de recuperare nu este uniform. Contextul post-pandemic, investițiile în sistemele de sănătate și politicile de prevenție influențează vizibil rezultatele fiecărui stat.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Specialiștii în sănătate publică indică mai multe motive pentru poziția modestă a României. Accesul limitat la servicii medicale de calitate, mai ales în mediul rural, reprezintă un factor major. De asemenea, prevenția insuficientă, ratele ridicate ale bolilor cardiovasculare și cancerului, precum și obiceiuri precum fumatul și alimentația dezechilibrată contribuie la scăderea speranței de viață.

Finanțarea insuficientă a sistemului sanitar și migrația medicilor continuă să afecteze capacitatea României de a oferi îngrijire medicală la standarde europene. În plus, educația sanitară redusă și accesul limitat la programe de screening sau vaccinare fac ca multe afecțiuni să fie depistate tardiv, diminuând șansele de tratament eficient.

Deși autoritățile au demarat în ultimii ani programe de modernizare a spitalelor și de digitalizare a serviciilor, aceste măsuri necesită timp pentru a produce rezultate vizibile în statistici.

Perspective și soluții

Chiar dacă decalajul față de media europeană rămâne mare, datele Eurostat arată că România a făcut un pas înainte, înregistrând o creștere a speranței de viață cu un an comparativ cu perioada pre-pandemie. Această evoluție modestă arată că schimbările pozitive sunt posibile, dar necesită politici coerente pe termen lung.

Experții subliniază că România are nevoie de investiții consistente în infrastructura medicală, de la spitale regionale la centre de îngrijire preventivă. Totodată, campaniile de informare pentru reducerea fumatului, promovarea unei alimentații sănătoase și stimularea activității fizice pot avea un impact direct asupra longevității populației.

Pe plan european, raportul Eurostat evidențiază faptul că majoritatea statelor UE reușesc să își crească treptat speranța de viață, chiar și după șocul pandemiei. Pentru România și Bulgaria, provocarea rămâne dublă: recuperarea decalajului față de media europeană și menținerea progreselor obținute.

În final, diferența de aproape opt ani dintre Italia sau Suedia și România nu este doar o statistică, ci reflectă calitatea vieții, eficiența sistemului sanitar și nivelul general de bunăstare. Reducerea acestei prăpastii va necesita nu doar reforme medicale, ci și schimbări profunde în stilul de viață și educația pentru sănătate, astfel încât viitoarele rapoarte să aducă vești mai bune pentru populația României.