România, printre câștigători în bugetul UE: investiții puternice în tehnologie și apărare, în timp ce fermierii și natura ies în pierdere

Comisia Europeană a pus pe masă primul plan de cheltuieli care va decide soarta banilor europeni pentru următorii șapte ani, din 2028 până în 2035. Cu un buget uriaș, estimat la 1,8 trilioane de euro, Ursula von der Leyen a promis un fond „mai mare, mai inteligent și mai precis” – cel mai ambițios de până acum, spune ea. Însă entuziasmul de la Bruxelles se lovește deja de primele proteste și nemulțumiri, inclusiv de voci din Parlamentul European, care acuză că, de fapt, Comisia a cam mascat inflația uriașă din ultimii ani sub forma unor așa-zise creșteri. Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a punctat clar: „Dacă bugetul rămâne la același nivel real, înseamnă că unele linii bugetare trebuie să scadă.” Și exact asta se întâmplă deja: fermierii și natura vor primi bani mai puțini din buzunarul comun european.

Fermierii pierd teren, românii de la sat simt primii lovitura

De departe cei mai vocali pierzători sunt fermierii. În vechiul buget, Politica Agricolă Comună, PAC, primea peste 386 de miliarde de euro. În viitor, suma scade la 300 de miliarde. Și, mai grav, fondurile pentru agricultură nu mai stau separat, ci sunt înghesuite în „Planurile de parteneriat naționale și regionale”, unde banii se amestecă cu alte politici locale.

Practic, țările vor fi obligate doar să nu scadă sub acest prag minim de 300 de miliarde, dar mai departe, fiecare cum își face planul. Iar fermierii care deja au blocat străzile Europei nu mai cred în promisiuni vagi.

Cu ferme mici și subfinanțate, agricultorii români vor resimți primii reducerea. Într-o țară unde agricultura e încă sursă principală de venit pentru milioane de familii, mai puțini bani europeni înseamnă investiții ratate și concurență strânsă cu marile cooperative din Vest.

Iar dacă fermierii se strâng cu ușa, natura pierde și ea o parte din scut. Bugetul pentru biodiversitate, care avea o linie dedicată, va fi acum „topit” într-un obiectiv mai general: „climă și mediu”, ce va consuma cam 35% din bugetul total. ONG-urile de mediu trag deja semnale de alarmă: riscul e ca pădurile, speciile protejate și proiectele de conservare să rămână fără finanțare clară, într-o Europă care și-a propus totuși să fie lider global în lupta contra schimbărilor climatice.

Estul câștigă bani și influență: România prinde avânt la graniță

Veștile bune vin însă din alt colț al planului european: Estul se ridică în clasament. Țările din estul UE, inclusiv România, vor primi sume mai mari, mai ales regiunile de graniță cu Ucraina, Rusia și Belarus. Nevoile de securitate, dar și dezvoltarea economică sunt argumentele de bază. În plus, blocul comunitar a rezervat deja 100 de miliarde de euro pentru reconstrucția Ucrainei, o miză uriașă, la care România e direct interesată, mai ales prin porturile de la Marea Neagră și infrastructura care poate lega Vestul de Kiev.

Într-o Europă din ce în ce mai tensionată la frontiere, investițiile în apărare cresc spectaculos: de cinci ori mai mulți bani decât până acum, cel puțin 131 de miliarde de euro pentru armament, tehnică militară și spațiu. O parte consistentă ar putea ajunge și în industria românească de apărare, care încearcă să se modernizeze și să atragă contracte strategice. Suflul nou de finanțare ar putea însemna locuri de muncă, centre de cercetare și mai ales securitate sporită într-o zonă cu vecini imprevizibili.

Facturile și digitalizarea: unde simți și tu banii europeni

Mai puțin vizibil, dar resimțit direct în buzunarul tău, bugetul UE vine și cu o injecție financiară masivă pentru rețele de digitalizare și modernizare administrativă. Poate nu îți dai seama imediat, dar atunci când plătești facturile online mai simplu, când trimiți rapid declarații fiscale sau când nu mai stai ore întregi la cozi pentru o adeverință, tot fondurile europene sunt la mijloc.

România a primit miliarde de euro pentru digitalizarea serviciilor publice, a administrațiilor locale și a infrastructurii de plăți online. Asta înseamnă mai puțină birocrație, mai puțin timp pierdut și, în final, mai mulți bani rămași în buzunarul tău, fie că vorbim de taxe mai mici sau de costuri administrative reduse.

Și, deși nu se vede mereu cu ochiul liber, aceste proiecte finanțate de UE se traduc zilnic în aplicații, portaluri și sisteme IT care îți fac viața mai ușoară și mai eficientă.

Urmează negocierile

Planul prezentat de Comisia Europeană este doar începutul. Urmează o perioadă presărată cu negocieri între statele membre, fiecare cu interesele și liniile lor roșii. Franța și Germania, de exemplu, vor încerca să mențină cât mai multe subvenții pentru agricultorii lor mari și influenți. Țările nordice, tradițional mai atente cu banii contribuabililor, cer condiționalități mai stricte și cheltuieli mai transparente. Polonia, România și statele baltice vor insista pe fonduri mai mari pentru infrastructură, apărare și dezvoltare regională.

În plus, Parlamentul European are cuvântul final. Mulți eurodeputați au semnalat deja că vor amendamente: mai mulți bani pentru climă, mai mult sprijin direct pentru fermieri, mai mult control asupra felului în care banii sunt cheltuiți în țările cu probleme de corupție. Nu va fi ușor ca toate piesele acestui puzzle să se așeze la locul lor.