România primește 1,3 miliarde de euro prin PNRR, dar o tranșă semnificativă rămâne suspendată

România a obținut recent o finanțare în valoare de 1,3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca parte a cererii de plată nr. 3. Sumele provin din fonduri europene, iar tranșa este împărțită între granturi și împrumuturi. Totuși, o parte importantă din fonduri rămâne în așteptare până când anumite jaloane și reforme vor fi finalizate.

Din această finanțare, 622 milioane de euro sunt granturi nerambursabile, iar 657 milioane de euro reprezintă împrumuturi. În timp ce oficialii subliniază că progresul este un pas important pentru îndeplinirea obiectivelor de modernizare și investiții asumate, o tranșă de 869 milioane de euro rămâne condiționată de atingerea unor ținte cheie. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) susține că fondurile respective nu sunt pierdute, dar pentru eliberarea lor, țara trebuie să finalizeze reformele promise.

Termen-limită pentru jaloanele restante

România are timp până pe 28 noiembrie 2025 pentru a îndeplini cerințele aferente cererii de plată nr. 3, conform angajamentelor din PNRR. Valoarea totală a acestei cereri este de 2,02 miliarde de euro, luând în considerare prefinanțările deja primite.

Ministrul Marcel Boloș a menționat că succesul actual arată progresele realizate până acum. „Încasarea celor 1,3 miliarde de euro reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse și ne apropie de atingerea obiectivelor stabilite. Acum ne concentrăm pe rezolvarea jaloanelor restante și renegocierile necesare pentru a maximiza utilizarea fondurilor”, a explicat ministrul.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Reformele cerute includ modificări legislative și măsuri operaționale ce vizează eficientizarea sectorului public și implementarea de politici adresate priorităților strategice. Dacă jaloanele nu vor fi respectate în termen, România riscă să piardă accesul la fonduri suplimentare, iar finanțările deja acordate ar putea fi puse în pericol în cazul unor neconformități majore.

Reforme critice încă nefinalizate

Printre reformele cheie care necesită finalizare se află punerea în funcțiune a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și reforme în companiile de stat din domeniul energetic. De asemenea, modificarea legislației privind pensiile speciale ale magistraților rămâne un punct sensibil, asupra căruia Bruxelles-ul a insistat în repetate rânduri.

Cu această nouă tranșă, suma totală primită de România prin PNRR ajunge la 10,74 miliarde de euro, dintr-un total alocat de 28,5 miliarde. Dintre acestea, 13,6 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 14,9 miliarde sunt sub formă de împrumuturi. Cu toate acestea, faptul că o parte considerabilă din fonduri rămâne suspendată demonstrează că nivelul de implementare nu este pe deplin satisfăcător.

Pe lângă presiunea de a respecta jaloanele interne, România trebuie să țină cont și de termenul limită general impus de Comisia Europeană, conform căruia toate fondurile trebuie cheltuite până în august 2026. Eșecul de a îndeplini aceste criterii ar putea duce la redirecționarea sumelor nefolosite către alte proiecte, în special cele legate de apărare.

Patru ani după lansarea programului PNRR, România continuă să se lupte cu provocările birocratice și cu complexitatea reformelor cerute de partenerii europeni. Oficialii români atrag atenția că un ritm mai alert de implementare este esențial nu doar pentru accesarea fondurilor, ci și pentru dezvoltarea economică a țării.