România, la un pas să majoreze povara fiscală cu 60% față de 2020. Într-o jumătate de an putem băga în faliment zeci de mii de firme mici și mijlocii

Deși nu avem încă o strategie fiscală oficială pentru perioada următoare, în spațiul public se discută despre posibile variante de lucru asupra cărora se poartă discuții și negocieri între experți, partide, mediul privat și președinte. Cert este că majoritatea măsurilor vehiculate implică o majorare semnificativă a poverii fiscale, cele mai dure adresându-se sistemului privat, angajaților și firmelor.

Zeci de mii de IMM-uri riscă falimentul, dacă povara fiscală va crește așa cum se vehiculează

În cazul în care s-ar recurge la astfel de măsuri, crede un expert, sectorul privat ar fi pus la o grea încercare, una pe care multe firme mici și mijlocii nu vor reuși să o depășească.

Zeci de mii de firme ar fi în pericol de faliment, dacă povara fiscală va crește atât de mult. Sectorul privat întâmpină deja numeroase provocări și dificultăți, iar mulți manageri locali transmit că bugetul lor nu mai poate suporta altă creștere bruscă de cheltuieli.

Aceste opinii au fost transmise, de curând, de consultantul financiar Valentin Miron, CEO al companiei de consultanță financiară VMB Partners.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Conform specialistului, ne aflăm într-o situație delicată, în care trebuie să luăm decizii deosebit de importante, cu mare impact pentru mediul de busiess și, în general, pentru economia țării.

Consultantul fiscal crede că salvarea economiei românești vine din altă parte și propune trei soluții noi

„Există trei soluții concrete și cu aplicabilitate imediată, care sunt mai mult decât utile pentru reducerea deficitului bugetar, fără a majora taxele și impozitele:

Cotarea la bursă (acolo unde e cazul) și vânzarea parțială a participațiilor statului, cu păstrarea totuși a pachetului majoritar, la companiile profitabile.

De exemplu, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CN Aeroporturi București, Romsilva, CE Oltenia. Listarea la bursă se poate face în 3-6 luni prin ABB (Accelerated Book Building) către administratorii de fonduri de pensii (Pilonul 2 si 3).

Chiar și în condițiile păstrării participației statului la peste 66 % în fiecare societate, venitul suplimentar la Bugetul de stat poate fi estimat la peste 4,3 miliarde euro.

În plus, această măsură contribuie la îndeplinirea R9 din PNRR, respectiv îndeplinirea obiectivelor din strategia guvernului de dezvoltare a pieței de capital. Este necesar a fi evaluat impactul asupra dividendelor speciale în anii următori.

Cotarea la bursă și vânzarea parțială a participațiilor UAT, cu păstrarea totuși a pachetului majoritar, la operatorii regionali de apă și accelerarea, cu același scop, a transformării în SA a aeroporturilor rămase încă sub formă de regii autonome.

Se poate ajunge, astfel, la reducerea transferurilor directe sau indirecte de la Bugetul de Stat către UAT-urile respective, reprezentând sume destinate investițiilor în infrastructură. De exemplu, Anghel Saligny (direct), CNAIR (indirect) etc. – cu cca. 1,9 miliarde euro. Și această măsură ar contribui la îndeplinirea R9 din PNRR.

Refinanțarea creditelor bancare ale UAT, eligibile prin emisiuni de obligațiuni bullet și încurajarea bunelor practici de diversificare a instrumentelor datoriei publice locale prin utilizarea celor obligatare, care să fie refinanțate la maturitate, până la atingerea unei perioade totale cumulate de finanțare egală cu perioada de amortizare contabilă a investițiilor respective.

Este suficientă exceptarea obligațiunilor municipale de la alin. (4), (4^1) și (10) ale art. 63 din Legea 273/2006.
În acest fel s-ar reduce cheltuielile la bugetul de stat consolidat cu cca. 300 milioane de euro”, a propus Valentin Miron.