România în prag de colaps administrativ și fiscal – Lista soluțiilor propuse de patroni pentru a scoate economia din zona roșie. Prima cerință – cheltuieli publice tăiate
Viitorul guvern care se va instala la Palatul Victoria va avea o misiune destul de dificilă, dată fiind starea economiei românești în acest moment. Vor fi necesare numerose măsuri pentru a echilibra situația, unele dintre ele fiind propuse chiar de mediul privat.
Confederația Patronală Concordia, care reunește 20 dintre cele mai puternice sectoare ale economiei românești și joacă un rol-cheie ca partener de dialog social, cu reprezentativitate la nivel național, propune un set de măsuri pentru viitorii guvernanți, astfel încât economia României să fie redresată.
Reprezentanții mediului de afaceri subliniază urgența acestor măsuri, dar și faptul că ele trebuie adoptate ca urmare a unui dialog cu părțile implicate, pentru a fi identificată cea mai eficientă strategie.
Ce solicită mediul privat noilor guvernanți?
În primul rând, Concordia transmite faptul că trebuie reduse cheltuielile publice. În al doilea rând, este vorba despre găsirea unui echilibru la nivel fiscal-bugetar și implementarea unor măsuri de debirocratizare a sistemului public. Nu în ultimul rând, este nevoie de investiții.
„Concordia propune un set de măsuri pe care noul Guvern trebuie să le ia în scurt timp de la instalare, pentru a tempera tensiunile economice și sociale amintite.
Deși au un caracter de urgență, aceste măsuri trebuie să fie, de asemenea, rezultatul unei consultări cu partenerii sociali, chiar dacă într-o formulă accelerată. Sunt 4 zone prioritare care au nevoie de reforme urgente, pe termen scurt, din partea noului guvern: reducerea cheltuielilor bugetare, echilibrarea fiscal-bugetară, debirocratizare, investiții”, transmis reprezentanții mediului de afaceri.
Cum propun firmele să fie reduse cheltuielile statului?
Reprezentanții mediului de afaceri vin cu soluții clare pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Ei cer desființarea privilegiilor exagerate din administrația publică și propun ca statul să limiteze creșterile de cheltuieli pentru bunuri și servicii, astfel încât acestea să nu depășească rata inflației. În plus, solicită o analiză sinceră a bugetului național, pentru a vedea dacă România își permite toate majorările de salarii și pensii publice programate pentru 2026.
Totodată, mediul de afaceri atrage atenția asupra necesității eliminării cheltuielilor inutile și propune introducerea unor standarde clare de cost. Sistemul de achiziții publice ar trebui, în opinia lor, simplificat și eficientizat, pentru a reduce birocrația și pentru a preveni eventualele abuzuri sau manipulări.
De asemenea, mai spune Concordia, „sunt necesare niște standarde de personal în administrația locală care pot fi depășite doar prin taxe locale (semnal că respectiva comunitate își dorește și are nevoie de o administrație mai mare) și similar niște standarde privind cheltuielile cu bunurile și serviciile pentru a elimina risipa”.
Pe aceeași listă, Concordia a mai adăugat și simplificarea radicală a birocrației locale prin reunirea tuturor avizatorilor într-un singur punct de contact județean. Scopul? Să accelerezi procesul de obținere a avizelor și să încurajezi investițiile, oferindu-le antreprenorilor mai puțin haos administrativ și mai mult sprijin concret. În plus, se cere și o relație mai clară și mai predictibilă între stat și sectorul privat, prin rambursări de TVA făcute la timp, decontarea corectă a concediilor medicale sau a plăților din schemele de sprijin pentru energie. Pe scurt, un stat care nu doar reglementează, ci și funcționează.
Mediul de afaceri mai solicită „‘respectarea guvernanței corporative și eficientizarea în companiile cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv prin separarea funcțiilor de administrare și reglementare”.
Se cere și eliminarea taxării excesive pe munca part-time
Mediul de afaceri cere eliminarea taxării excesive a contractelor de muncă part-time, considerând că actuala supra-impozitare descurajează munca și limitează accesul unor categorii importante de persoane, cum ar fi studenții, pensionarii sau părinții, pe piața muncii. Propunerea vizează o repartizare mai echitabilă a impozitelor, în funcție de volumul real al muncii prestate.
În plus, oamenii de afaceri subliniază că posibilele abuzuri legate de orele lucrate nu trebuie combătute prin taxe mai mari, ci prin controale specifice realizate de autoritățile competente, așa cum se întâmplă în cazul altor forme de angajare.
În continuare, Concordia mai solicită noilor guvernanți și „renunțarea la plafonarea prețurilor la energie și consolidarea schemelor pentru consumatorii vulnerabili, ca și renunțarea la plafonarea prețurilor la RCA sau a marjelor la alimentele de bază”.
Mediul de afaceri își dorește un vicepremier dedicat exclusiv digitalizării instituțiilor publice
Concordia mai vine cu o propunere clară și pragmatică: numirea unui vicepremier dedicat exclusiv digitalizării instituțiilor publice. Misiunea acestuia? Să rezolve rapid și eficient blocajele birocratice care afectează milioane de români în momente esențiale din viață – de la eliberarea cărților de identitate și înmatricularea vehiculelor, până la înregistrarea căsătoriilor și altor evenimente importante. Ideea este simplă: interacțiunea cu statul ar trebui să fie la fel de firească și rapidă ca un click, nu un maraton între ghișee.
„Digitalizarea trebuie să însoțească simplificarea și debirocratizarea, astfel încât să nu fim în situația să digitalizăm birocrația și totodată, trebuie privită ca un element cheie al îmbunătățirii colectării veniturilor la bugetul de stat, îndeosebi prin reducerea TVA-ului necolectat. Digitalizarea trebuie să sprijine și procesul de fundamentare a deciziilor prin big data și benchmarking”, transmite Concordia.
Reducerea controalelor fiscale inutile
Nu în ultimul rând, reprezentanții mediului de afaceri cer stoparea valului de controale fiscale repetate în perioada de prescripție, susținând că firmele care dau dovadă de comportament fiscal corect nu ar trebui să fie verificate constant. În schimb, resursele ANAF ar trebui direcționate strategic, spre contribuabilii cu risc crescut de evaziune, identificați prin analize de risc bine fundamentate. Astfel, se creează un climat fiscal mai echilibrat, bazat pe încredere și eficiență.