România, în luptă cu sărăcia lucie. Cât de mare este decalajul social, diferența între bogați și vulnerabili
Deși România a făcut progrese semnificative în reducerea sărăciei în ultimii ani, decalajul social și economic dintre diferitele categorii de populație rămâne alarmant. Statisticile și rapoartele recente subliniază atât reușitele, cât și provocările majore cu care se confruntă țara noastră în lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale.
Progres economic, dar decalaje persistente
Între 2016 și 2021, România a reușit să reducă rata sărăciei de la 21,8% la 7,1%, conform unui raport al Băncii Mondiale. Această evoluție a fost susținută de creșterea economică și de majorările salariale și ale pensiilor. Totuși, în ciuda acestor progrese, România continuă să aibă cea mai mare rată de risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană, afectând o treime din populație.
Disparitățile dintre mediul urban și rural sunt deosebit de pronunțate. În timp ce orașele oferă oportunități mai bune, accesul la locuri de muncă și servicii de bază rămâne extrem de limitat în zonele rurale. De asemenea, decalajele de gen în participarea la forța de muncă sunt printre cele mai mari din UE, subliniind barierele persistente pentru femei.
Familiile vulnerabile, cele mai afectate
Creșterea costurilor la energie și inflația ridicată au pus o presiune semnificativă pe bugetele familiilor vulnerabile. Deși măsuri precum plafonarea prețurilor la energie au redus impactul asupra gospodăriilor, aproximativ 13,6% dintre români au avut dificultăți în plata facturilor, acest procent urcând la 28,3% în rândul celor care trăiesc sub pragul sărăciei.
Multe familii care se află la limita subzistenței se confruntă cu alegeri dificile între cheltuieli esențiale, cum ar fi alimentele, utilitățile și sănătatea. În special în mediul rural, unde veniturile sunt considerabil mai mici, accesul la servicii de calitate este extrem de limitat, perpetuând ciclul sărăciei.
Provocări și perspective pentru viitor
Pentru anul 2024 și dincolo, prognozele indică o încetinire a ritmului de reducere a sărăciei, pe fondul creșterii șomajului și al încetinirii economice. Angajații slab calificați sunt cei mai expuși riscului de pierdere a locului de muncă, ceea ce ar putea accentua decalajele existente.
Cu toate acestea, există și semne încurajatoare. Inflația începe să scadă, iar salariile din sectoare precum construcțiile au înregistrat creșteri semnificative. Aceste tendințe ar putea contribui la o reducere graduală a sărăciei, cu condiția implementării unor politici coerente de sprijinire a grupurilor vulnerabile.
Ce este de făcut?
Lupta cu sărăcia și decalajele sociale din România necesită o strategie bine coordonată care să includă:
- Investiții în educație și formare profesională pentru creșterea calificărilor;
- Sprijinirea dezvoltării economice în zonele rurale;
- Acces mai bun la servicii publice, inclusiv sănătate și infrastructură;
- Politici care să promoveze echitatea de gen în accesul la locuri de muncă.
România are nevoie de măsuri concrete și de implicare activă pentru a reduce decalajele sociale și pentru a oferi șanse egale tuturor cetățenilor săi.