România îmbătrânește și se goleşte: peste 110.000 de oameni mai puțin în ultimul an, potrivit INS

De mai bine de două decenii, România trece printr-o transformare demografică profundă, dar adesea ignorată în agitația zilnică. Satele se golesc încet, orașele nu mai atrag la fel de mulți oameni, iar generațiile tinere devin tot mai rare. În spatele acestor procese lente se află un adevăr simplu și îngrijorător: țara îmbătrânește și pierde locuitori an de an, o realitate confirmată acum și de cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică.

România, în declin demografic constant

România are, la 1 iulie 2025, o populație de 21,67 milioane de persoane, cu aproape 110.000 mai puțin decât în urmă cu un an. Cifrele confirmă trendul descendent început în urmă cu peste 20 de ani. Potrivit INS, datele se referă la „populația după domiciliu” – adică numărul cetățenilor români care au domiciliul stabil în țară, chiar dacă trăiesc efectiv în străinătate. Aceasta nu trebuie confundată cu „populația rezidentă”, care include doar persoanele aflate fizic în România.

Orașele pierd locuitori, satele abia se mențin

Structura populației arată o dinamică tot mai clară: mediul urban scade, iar ruralul stagnează. La mijlocul anului 2025, în orașe locuiau 11,99 milioane de persoane – o scădere de 1% față de anul precedent. În mediul rural, populația a rămas aproape constantă, la 9,68 milioane, în creștere cu doar 0,1%. Astfel, 55,3% dintre români trăiesc la oraș, iar 44,7% la sat.

România rămâne una dintre cele mai rurale țări din Uniunea Europeană. Dacă în UE doar 25–30% dintre cetățeni trăiesc la sate, în România proporția este aproape dublă. Această realitate influențează direct economia: activitățile cu valoare adăugată mare – industrie, servicii, tehnologie – se concentrează în mediul urban, în timp ce aproape jumătate din populație trăiește în zone unde se produce mult mai puțin din PIB.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Inegalități între regiuni și presiune pe infrastructură

Distribuția actuală a populației impune costuri uriașe statului. Drumuri, școli, spitale și rețele de utilități trebuie întreținute în localități tot mai goale. Multe sate îmbătrânite pierd locuitori în fiecare an, dar continuă să genereze cheltuieli ridicate pentru servicii publice – școli cu câțiva elevi, dispensare aproape nefolosite, drumuri puțin circulate.

Pe termen lung, acest model demografic accentuează diferențele dintre regiuni și reduce eficiența investițiilor publice. În același timp, populația rurală are un nivel mediu de educație și calificare mai scăzut, iar tinerii NEET (care nu lucrează și nu studiază) sunt concentrați tot în mediul rural. Lipsa transportului, a infrastructurii digitale și a oportunităților profesionale blochează mobilitatea socială, perpetuând cercul vicios al sărăciei.

O populație tot mai îmbătrânită

Îmbătrânirea demografică devine tot mai vizibilă. La 1 iulie 2025, România avea peste 4 milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, față de doar 2,99 milioane de copii între 0 și 14 ani. Indicatorul de îmbătrânire demografică a crescut de la 130,2 la 135,4 în doar un an.

Vârsta medie a populației a ajuns la 43,1 ani, iar cea mediană la 44 de ani, ambele în creștere. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea de 45–49 de ani, adică generațiile născute în anii ’70–’80. În plus, femeile rămân majoritare: 11,1 milioane față de 10,56 milioane de bărbați.

România, printre țările cu cea mai rapidă scădere a populației din UE

Potrivit Eurostat, România are una dintre cele mai accentuate scăderi demografice din Uniunea Europeană. În ultimele două decenii, țara a pierdut cel mai mare număr de locuitori, în principal din cauza emigrării. La începutul lui 2024, 3,1 milioane de cetățeni români trăiau în alte state membre ale Uniunii Europene, reprezentând 22% din totalul europenilor stabiliți într-o altă țară.

Președintele INS, Tudorel Andrei, a avertizat că, în ultimele trei decenii, vârsta medie a crescut cu peste șapte ani și că România va coborî de pe locul șase pe locul șapte în UE în ceea ce privește populația.

Consecințele pe termen lung

Scăderea populației și îmbătrânirea rapidă au consecințe majore asupra pieței muncii și sistemului public de pensii. Raportul dintre persoanele active (15–64 de ani) și cele trecute de 65 de ani se deteriorează continuu, punând presiune pe sustenabilitatea financiară a sistemului.

În același timp, reducerea numărului de tineri limitează potențialul de creștere economică și capacitatea de inovare a societății. Datele INS nu sunt doar statistici, ci avertismente pentru viitor: România se transformă într-o țară tot mai îmbătrânită, cu o bază tot mai mică de contribuabili și o nevoie tot mai mare de servicii medicale și sociale.