România are de luat lecții de la greci. Cum funcționează fondul de inovare și infrastructură, la ce se folosesc banii

Grecia a trecut printr-o criză economică devastatoare, dar din această experiență a învățat să creeze mecanisme prin care să atragă bani și să își modernizeze economia. Un exemplu recent este Fondul Elen pentru Inovație și Infrastructură (HIIF), lansat pentru a direcționa investiții majore în domenii strategice. Obiectivul său este clar: sprijinirea noii economii, atragerea de capital privat și generarea de locuri de muncă.

În România, unde discuțiile despre fonduri suverane și programe de investiții sunt deseori blocate de politizare, modelul grec ar putea fi o sursă valoroasă de inspirație. În loc să fie privite doar ca simple surse de finanțare, asemenea instrumente pot deveni pârghii prin care să fie sprijinite industrii cu potențial ridicat de creștere.

Cum funcționează fondul de inovare din Grecia

Fondul HIIF a pornit cu un capital inițial de peste 300 de milioane de euro, dar planul este ca în parteneriat cu investitorii privați să ajungă la un miliard de euro în următorii trei-patru ani. Domeniile vizate includ energia regenerabilă, infrastructurile digitale precum centrele de date, economia albastră, tehnologia agricolă, biotehnologia și managementul apei.

De fapt, acest fond nu acționează singur, ci face parte dintr-o structură mai amplă, Fondul de Creștere al Greciei, care deja administrează participații în bănci, companii energetice, imobiliare și infrastructuri. Ideea este ca statul să joace rolul de catalizator, atrăgând investiții străine și accelerând proiecte care altfel ar întârzia ani de zile.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În paralel, Grecia își reorganizează portofoliul de active, inclusiv prin privatizarea unor porturi și printr-un plan de concesionare a 22 de aeroporturi regionale. Această strategie oferă investitorilor un pachet atractiv, cu un potențial ridicat de profitabilitate, și aduce bani direcți la bugetul statului.

Lecții pentru România

România se confruntă cu provocări similare celor pe care Grecia le avea în urmă cu un deceniu: presiune pe buget, investiții publice întârziate și o nevoie urgentă de modernizare a infrastructurii. Fonduri precum cel lansat de greci ar putea reprezenta o soluție și la București, dacă ar fi gândite pe termen lung și ar include parteneriate solide cu investitorii privați.

În loc să rămână prinsă în discuții sterile despre deficit și austeritate, România ar putea folosi un fond suveran de investiții pentru a direcționa resurse către domenii cheie: tranziția energetică, digitalizarea economiei, modernizarea agriculturii sau dezvoltarea infrastructurii turistice.

Experiența grecilor arată că, atunci când există o strategie clară și un mecanism bine pus la punct, investițiile străine directe cresc, iar economia intră pe un trend de modernizare. Pentru România, lecția principală este că fondurile de acest tip nu trebuie să fie doar vehicule financiare, ci și instrumente de politică economică cu impact real asupra vieții de zi cu zi.