România are cea mai scumpă energie din UE după puterea de cumpărare. De ce plătim cel mai mult

România traversează o perioadă în care costul energiei electrice devine o povară tot mai apăsătoare pentru populație, chiar dacă țara dispune de resurse considerabile și diversificate. În ciuda faptului că beneficiază de gaze naturale, energie hidro, nucleară și regenerabilă, România ocupă poziția de lider în Uniunea Europeană la prețul energiei raportat la puterea de cumpărare, o realitate confirmată de analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

România, prima în UE la prețul energiei raportat la venituri

Analiza AEI arată că, în luna iulie 2025, România se clasează pe primul loc în Europa în ceea ce privește prețul energiei electrice plătit de consumatorii casnici, atunci când este raportat la puterea de cumpărare. Concluzia a fost formulată pe baza prețurilor ce includ toate taxele aplicabile, comparând datele cu cele din toate statele membre.

În plus, analiștii AEI au observat că România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului energiei electrice între lunile iunie și iulie 2025. Creșterea a depășit de peste două ori următoarea majorare din clasamentul european. Deși țara ocupa în același interval locul 10 în Europa la prețul energiei neraportat la puterea de cumpărare, discrepanța dintre venituri și costuri devine factorul decisiv care împinge România în vârful clasamentului negativ.

Resursele interne nu se reflectă în facturi

AEI subliniază că România este relativ independentă energetic, având acces la resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix de producție echilibrat care include nuclear și regenerabile. În mod paradoxal, însă, această diversitate nu conduce la facturi mai mici pentru consumatori. Din contră, populația ajunge să plătească printre cele mai mari costuri raportate la venituri din Europa.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Taxele și tarifele de transport și distribuție reprezintă jumătate din factura finală”, atrage atenția organizația, evidențiind un dezechilibru major față de alte țări europene.

Sursă foto – AEI

Taxele și tarifele, principalul motor al scumpirilor

Analiza menționează câteva dintre mecanismele care contribuie la costurile ridicate ale energiei electrice:

• Piața energetică europeană: România este influențată de cotațiile continentale, afectate la rândul lor de oferta limitată sau de prețurile combustibililor fosili.
• Tarifele de transport și distribuție: Acestea însumează circa 50% din valoarea facturii, ceea ce reprezintă un nivel foarte ridicat comparativ cu media europeană.
• Infrastructura învechită: Pierderile tehnologice și costurile mari de întreținere se reflectă direct în tarife, din cauza lipsei investițiilor în rețele moderne.
• Volatilitatea pieței: Liberalizarea pieței, fără instrumente eficiente de protecție pentru consumatori, a favorizat fluctuațiile extreme și speculațiile.
• Tranziția energetică: Deși necesare pentru viitor, investițiile în energie verde, în capacități noi și rețele inteligente sunt suportate în final tot de consumatori.

Costurile mari ale energiei afectează economia și nivelul de trai

Efectele prețului ridicat al energiei sunt resimțite pe mai multe niveluri, atât economic, cât și social. „În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale”, arată analiza AEI. Costurile crescute se reflectă rapid în industrie, agricultură și servicii, unde facturile mai mari determină scumpirea produselor și reducerea puterii de cumpărare.

Industria românească devine astfel tot mai puțin competitivă, iar investitorii se orientează către țări în care energia este mai accesibilă și mai stabilă. În plus, prețurile mari generează presiune suplimentară asupra inflației, afectând întreaga economie.

Consecințe sociale: sărăcie energetică și migrație

AEI avertizează că, pe termen lung, costurile ridicate pot intensifica migrația forței de muncă, deoarece mulți români caută condiții mai avantajoase în alte state. Lipsa unor măsuri eficiente de protecție pentru consumatorii vulnerabili duce la creșterea sărăciei energetice, un fenomen deja prezent în mediul rural și în gospodăriile cu venituri reduse.

Astfel, România se confruntă cu un cumul de efecte negative generate de un preț al energiei care nu reflectă resursele interne, ci vulnerabilități structurale și lipsa investițiilor în infrastructură și reglementări eficiente.